Potrivit rapoartelor, mai multe unități au lucrat împreună ca o forță tradițională de arme combinate.

„Vorbim despre zeci de unități de echipamente robotizate și fără pilot lansate simultan pe o mică secțiune a frontului”, a explicat un purtător de cuvânt al Brigăzii 13 din cadrul Gărzii Naționale.

„Aceste drone mari cu mai multe rotoare pot transporta o sarcină mare, cum ar fi o mină antitanc. Și drone FPV. Aici, poți bifa căsuța dronei de supraveghere. În acest fel, se folosesc roboții”, a adăugat un reprezentant (sursă în ucraineană) al serviciului de presă al brigăzii Charter a Gărzii Naționale a Ucrainei.

Deși este o evoluție impresionantă din punct de vedere tehnologic, unii au sugerat că acesta ar putea fi un semn îngrijorător pentru forțele ucrainene arătând că resursele ucrainene sunt suprasolicitate, astfel că sunt necesare aceste forțe robotizate.

Drone și vehicule robotizate la granița între Rusia și Ucraina

Deși dronele au unele capacități interesante, nu sunt nici pe departe la fel de utile precum infanteria pentru majoritatea sarcinilor, mai ales atunci când trebuie ținut terenul.

Folosirea roboților ar putea fi și un indiciu că forțele ucrainene sunt din ce în ce mai puțin dispuse să angajeze soldați în atacuri la sol din cauza pierderilor mari.  

Potrivit unor surse, războiul a revendicat în jur de 1.000.000 de morți, răniți sau dispăruți de ambele părți. Acest nivel de pierderi afectează mai ales  Ucraina, care are o populație mai mică în raport cu Rusia.

Brigada în cauză are sarcina de a apăra o porțiune de 8 km de front în jurul localității Holioke, situată la câțiva kilometri de granița dintre Ucraina și Rusia și aflată sub presiunea atacurilor din partea a patru regimente rusești, ceea ce înseamnă, în funcție de estimări, între 6.000 și 8.000 de soldați ruși împotriva unor apărători ucraineni în mod cert depășiți numeric.

Un regiment rus constă din maximum 2.000 de soldați.

Imaginile difuzate de brigadă au arătat piloți  operând vehicule terestre fără pilot (UGV) și vehicule aeriene fără pilot (UAV) dintr-un centru de comandă.

Pe ecrane sunt fluxuri live ale câmpului de luptă, furnizate de camere montate pe drone și vehicule terestre robotizate, oferind celor din centrul de comandă mai multe perspective asupra luptei din siguranța buncărului lor. Potrivit Forbes, Brigada 34 se află în această zonă și nu are probabil mai mult de un sfert din această forță. O proporție similară între forțele ucrainene și ruse se păstrează de-a lungul liniei de front de 1.287 km.

Iar asta în ciuda faptului că forțele ruse au suferit pierderi mai mari decât Ucraina, de aproximativ două ori mai mari de la izbucnirea războiului în februarie 2022.

În ceea ce privește atacul cu arme combinate robotice, operațiunea a folosit drone de supraveghere și de minare, drone terestre și aeriene kamikaze, precum și roboți la sol înarmați. Această operațiune a fost modelată după un atac la scară mai mică asupra unei poziții fortificate rusești în septembrie.

Dronele nu pot înlocui soldații

Rusia, la rândul ei, a efectuat operațiuni similare anterior, dar a avut mai puțin succes. Cel mai recent atac ucrainean a fost un succes, dar trebuie ținut cont că a câștiga teren și a-l ține sunt două  operațiuni foarte diferite. Or, aceasta din urmă, probabil mai importantă, este imposibil de îndeplinit doar cu ajutorul dronelor.

Soldații umani pot urmări și aștepta pe poziție și reacționa rapid la contraatacuri. Pe de altă parte, dronele necesită o vigilență constantă din partea operatorilor umani care sunt în totalitate dependenți de senzorii dronei pentru conștientizare situațională.

Dronele necesită, de asemenea, o sursă de energie au nevoie sporită de întreținere. Ele sunt considerabil mai puțin fiabile decât oamenii și tind să se defecteze în mod constant.

Totodată, sunt susceptibile la întreruperea conexiunilor de date și la atacurile din partea războiului electronic inamic.

„Bătălia de la Lipți este un pas important în transformarea caracterului războiului de la un efort pur uman în ceva cu totul diferit în secolul XXI.

Dar niciuna dintre funcțiile câmpului de luptă preconizate pentru sistemele fără echipaj nu va fi eficientă fără transformarea instituțiilor militare care doresc să le folosească. Aceasta include armatele, dar și birocrațiile civile care le susțin”, a subliniat Mick Ryan, genera în retragere în armata australiană, citat de The Telegraph.

Un exemplu similar, de mai mică amploare, de război cu roboți a fost raportat recent în Kursk, regiunea rusă parțial ocupată de forțele ucrainene.

Acolo soldații au desfășurat „Furie” – un robot pe patru roți pe care a fost montată o mitralieră –  pentru a curăța un șanț.

Imaginile surprinse în timpul raidului par să arate vehiculul croindu-și drum printr-un câmp minat înainte de a descărca o salvă de focuri asupra poziției rusești.

Ucraina este prima armată care a format o forță de drone de sine stătătoare, Forțele Sistemelor fără pilot.

sursa: adevărul.ro