De la lansarea activității, Comisia a recepționat 152 de subiecți, dintre care 49 de evaluări au fost finalizate în perioada de raportare. Un proces de evaluare poate dura în medie 6 luni sau între 3 și 14 luni, timp în care sunt analizate mii sau zeci de mii de pagini de informație. Rata de promovare în rândul celor 49 de evaluări încheiate în perioada de raportare este de 61%.
Cele mai frecvente motive de nepromovare au vizat integritatea financiară – în 15 cazuri, subiecții nu au corespuns acestui criteriu stabilit de lege, în 12 dintre acestea fiind identificate diferențe dintre averi, venituri și cheltuieli (avere inexplicabilă). Într-un caz, valoarea averii inexplicabile a depășit 1,5 milioane de lei. A fost, de asemenea, constatat un caz de neplată a impozitelor.
În ceea ce privește integritatea etică, au fost identificate 12 cazuri de necorespundere cu acest criteriu. În patru dintre acestea, subiecții au emis acte arbitrare contrare normelor imperative ale legii și încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese. Alte abateri au inclus încălcări ale codurilor de etică și conduită, profesionale și nerespectarea regimului juridic al incompatibilității și declarării averii. Într-un caz evaluat conform procedurii pre-vetting, au fost identificate multiple încălcări, printre care solicitarea de achiziție a unui apartament la preț preferențial și admiterea unor nereguli în domeniul construcțiilor.
Pe parcursul activității, Comisia a fost parte în 16 litigii judiciare. În 9 dintre acestea, Comisia a avut câștig de cauză la Curtea Supremă de Justiție, iar 7 sunt încă pendinte. Totodată, patru membri ai Comisiei au fost citați într-un proces intentat împotriva Parlamentului de către un subiect al evaluării.
Raportul atrage atenția asupra unor dificultăți care afectează procesul de evaluare. Una dintre acestea este existența a trei legi distincte (Legile 26/2022, 65/2023 și 252/2023) ce reglementează procedurile de evaluare. Acest fapt generează provocări în ceea ce privește coerența normativă și incertitudinea juridică. Apar situații când subiecții evaluați – judecători, procurori, avocați sau cadre universitare – pot fi supuși evaluării simultane sau succesive în baza unor criterii diferite.
De asemenea, cooperarea cu unele autorități publice și entități private rămâne deficitar. Deși legea oferă Comisiei dreptul de a solicita informații despre subiecții evaluării (cu excepția celor care constituie secret de stat și care nu au fost desecretizate), în practică, acest proces este adesea limitat. Procuratura Anticorupție și alte instituții de investigație invocă frecvent „secretul urmăririi penale” pentru a nu transmite Comisiei informațiile relevante.
Comisia subliniază că respectă principiul confidențialității, însă consideră că acesta este aplicat într-un mod disproporționat. Informații precum natura infracțiunii, obiectul cauzei sau parcursul procedural pot fi esențiale în procesul de evaluare și pot fi comunicate fără a compromite ancheta. În dosarele deja transmise instanțelor, accesul la materialele nesensibile nu ar trebui restricționat.
În perioada următoare, Comisia își propune să finalizeze toate evaluările aflate în desfășurare și să inițieze evaluarea tuturor judecătorilor în funcție din instanțele de fond, care intră sub incidența procesului de vetting. Totuși, numărul total al candidaților care vor fi recepționați pentru evaluarea în vederea ocupării funcțiilor vacante rămâne greu de estimat.