La un an după inițierea unui dosar penal care bate pasul pe loc, ZdG a verificat documente, fapte cronologice și vine cu detalii noi despre cum și cine a implementat acest proiect.

ZdG a constatat că lucrările de proiectare a drumului Leova – Bumbăta au fost efectuate de firma unui fost angajat al companiei deținute de familia directorului interimar al Administrației de Stat a Drumurilor. Contractul pentru efectuarea lucrărilor, care s-a ridicat în final la aproape 284 de milioane de lei, a fost atribuit, fără licitație, în urma unor negocieri directe, unei companii care a început lucrările cu câteva luni înainte de semnarea acordului. 

Procedurile de negociere a contractelor au fost „o formalitate”, prin care au fost „legalizate excepțiile din perioada stării de urgență”, recunoaște Radu Rogovei, șeful Direcției Politici în Domeniul Dezvoltării Drumurilor, din cadrul Ministerului Infrastructurii. 

ZdG a mai aflat că în proiect a fost implicată și o companie afiliată unui fost șef din cadrul Centrului Național Anticorupție. Între timp, unul dintre șefii Administrației de Stat a Drumurilor, care a participat la negocierea contractului de milioane, a plecat din sistemul public chiar la compania care a implementat proiectul.

Sub paravanul deciziilor Comisiei pentru Situații Excepționale, autoritățile au avut undă verde să „mimeze” licitațiile publice, „neglijând principiul concurenței și al transparenței”, este de părere experta în achiziții publice Diana Ranga-Enache. 

Cum a început istoria proiectului „Leova – Bumbăta”

Primăvara 2022. Guvernele R. Moldova și României poartă discuții pentru identificarea soluțiilor de fluidizare a traficului rutier la frontiera moldo-română, după ce se atestă un flux sporit la majoritatea punctelor de trecere, situație cauzată de începerea războiului din Ucraina. 

18 iunie 2022. Cele două Guverne agreează crearea unui nou punct de trece a frontierei în proximitatea localităților Leova și Bumbăta, conform unui studiu de prefezabilitate din 2004. Astfel, infrastructura devine imperativul noului punct vamal pus pe foaie de autoritățile de pe cele două maluri ale Prutului. 

Un grup de lucru format din reprezentanți ai mai multor instituții publice decide construcția unui drum de ocolire a orașului Leova de la zero, format din două porțiuni – una de 1,5 km și alta – de 2,089 km, întrucât drumul existent care intersectează localitatea „va crea deficiențe pentru circulația rutieră, care nu poate fi asigurată pe deplin prin zona rezidențială”. De asemenea, este decisă crearea unei platforme de trecere a frontierei și a unei parcări pentru 100 de camioane. 

Dispoziția CSE: fără achiziții publice, cu negociere directă

La 24 februarie 2022, odată cu începutul războiului din Ucraina, în R. Moldova a fost instituită stare de urgență, astfel că deciziile privind atribuirea unor contracte urgente se iau fără licitații publice, iar cele mai importante aspecte sunt reglementate prin dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) condusă de prim-ministru. 

Potrivit procesului-verbal de consemnare a sarcinilor necesare privind executarea lucrărilor de construcție a unui punct de trecere la frontiera moldo-română din 18 iunie 2022, semnat de 20 de funcționari din 12 instituții publice, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) și Administrația de Stat a Drumurilor (ASD), pe parcursul zilei de 19 iunie 2022 urmau să identifice compania de proiectare a lucrărilor, iar până la data de 20 iunie – compania de construcții.  

Abia peste o săptămână, potrivit unei dispoziții a CSE din 24 iunie 2022, ASD era împuternicită să „atribuie contracte de achiziții publice de bunuri, lucrări și servicii prin utilizarea procedurii de negociere, fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare”. 

Compania de proiectare, selectată înainte ca ASD să primească toate ofertele solicitate

18 iunie 2022. Sergiu Bejan, directorul general interimar al ASD, poartă discuții verbale cu reprezentantul companiei de proiectare „Viaab Engineering”, Andrei Buraga, pentru începerea lucrărilor de proiectate a drumului. ZdG a constatat că Buraga este fost inginer-șef la firma pe care Bejan a fondat-o și pe care soția acestuia, Ludmila Bejan, o administrează în prezent –  „Astral-Proiect” SRL. 

Documentele consultate de ZdG arată că abia peste o lună, la 21 iulie 2022, șeful ASD expediază o scrisoare către SRL „Viaab Engineering” prin care solicită oferta de preț pentru „servicii de proiectare la construcția drumului de acces de la punctul de trecere a frontierei de stat Leova – Bumbăta către strada Sciusev din orașul Leova”, fără însă a indica data limită de transmitere a ofertei. Doar o zi mai târziu, la 22 iulie 2022, compania expediază oferta de preț – 1,762 milioane de lei.

Trei săptămâni mai târziu, la 9 august 2022, ASD, prin persoana lui Iurie Pașa, pe atunci director adjunct al instituției, solicită oferta de preț și altor trei companii – „Universinj” SRL, „Simbo-proiect” SRL și „Intexnauca” SRL, de asemenea, fără a indica data limită de transmitere a ofertei.

Totuși, chiar dacă a cerut ofertele de preț de la patru companii, Iurie Pașa, directorul adjunct al ASD, a semnat contractul cu firma „Viaab Engineering” la 12 august 2022, dată la care ASD avea doar două răspunsuri la solicitările sale – oferta firmei „Viaab Engineering” și refuzul companiei „Simbo-proiect” SRL de a prezenta oferta. 

Actul a fost semnat la suma propusă inițial de companie, fără negocierea ofertei. 

La patru zile de la semnarea contractului, la 16 august 2022, „Universinj” SRL transmite  scrisoarea de refuz și abia la 22 august 2022, și „Intexnauca” SRL anunță că este nevoită să refuze prezentarea ofertei. 

I-am contactat pe reprezentanții celor trei firme cărora li s-a solicitat oferta de preț pentru a-i întreba dacă li se pare corect ca o companie să fie declarată câștigătoare înainte ca ceilalți agenți economici cărora li s-a solicitat să transmită oferta să vină și ei cu răspunsuri. Veniamin Șandrovschii, fondatorul „Intexnauca” SRL și Simion Bogza, fondatorul firmei „Simbo-proiect”,  au refuzat să comenteze, iar Valeriu Severin, fondatorul firmei „Universinj”, nu ne-a răspuns la apeluri.

SRL „Viaab Engineering”, în afaceri de milioane cu statul 

SRL „Viaab Engineering” a fost înregistrată în 2020, iar contractul de proiectare a drumului de acces către punctul vamal Leova – Bumbăta din august 2022, în valoare de 1,76 milioane de lei, era al doilea și cel mai important contract cu statul semnat până atunci. La 10 noiembrie 2022 a fost semnat un acord de prelungire a contractului și tot în acea zi, compania „Viaab Engineering” semnează un acord de majorare a contractului cu circa 264 de mii de lei, întrucât a apărut „necesitatea completării soluțiilor de proiectare”. 

Mai târziu, în perioada 15 noiembrie 2022 – 23 septembrie 2024, SRL „Viaab Engineering” a câștigat alte opt contracte cu ASD, în valoare totală de circa 10,5 milioane de lei.

Firma are doar trei contracte pe bani publici în care autoritatea contractantă este alta decât ASD. Unul a fost câștigatat la 13 iulie 2023, după o licitație organizată de Directia generală  mobilitate urbana din cadrul Primăriei Chișinău pentru contractarea serviciilor unui „responsabil tehnic pentru lucrările de reparație capitală a podului din str. Mihai Viteazul”, în valoare de 274 de mii de lei. Un alt contract a fost semnat la 25 septembrie 2024, când pentru „servicii de supraveghere tehnică (responsabil tehnic) a lucrărilor de reparație capitală a podului din str. Mihai Viteazul pentru anul 2024”,  firma lui Buraga a obținut 337 de mii de lei. Consiliul Raional Telenești a fost prima instituție de stat care a contractat în 2020 compania pentru servicii de proiectare în vederea reparației drumului Vadul Leca – Căzănești – Târșiței, valoarea contractului fiind de 600 de mii de lei.

Bejan: „Am declarat conflictul de interese”

Întrebat de ZdG de ce nu a fost inclus un termen limită de transmitere a solicitărilor de ofertă, Sergiu Bejan, directorul general interimar al ASD, spune că „răspunsul trebuia să fie imediat. Toți voiau repede, trebuia să pui pe masă repede și totul trebuia repede de făcut.” 

Bejan a menționat că a apelat la firma lui Buraga pentru că anterior, între 2017-2018, acesta, în calitate de angajat al firmei „Astral-Proiect” SRL, a oferit servicii de elaborare a proiectului de execuție a „drumului de ocolire G99, strada Podul de Flori, orașul Leova”.

Bejan recunoaște legătura dintre el și Andrei Buraga, dar spune că a declarat conflictul de interese la Agenția Proprietăți Publice. Mai mult, spune că l-a delegat pe Iurie Pașa, directorul adjunct al ASD, să se ocupe de procedura de contractare a firmei de proiectare. 

„Eu consider că prin această acțiune, noi doar am adus aportul ca acest obiectiv să fie implementat la timp. Dar, din start, noi înțelegeam la ce riscuri se merge și unde puteam să ajungem, de aceea eu am declarat conflictul de interese”, a spus Bejan. 

L-am întrebat și pe Iurie Pașa, directorul adjunct al ASD care a semnat contractul de antrepriză cu „Viaab Engineering”, de ce a fost selectată compania înainte de a primi toate ofertele solicitate.

„Înseamnă că am semnat că erau careva solicitări de la CSE pentru urgentarea lucrărilor, doar știți în ce timp s-a făcut toată asta, pentru că era perioadă de război”, ne–a explicat Pașa. 

Buraga: „Nu am să dau declarații”

L-am telefonat pe Andrei Buraga pentru a stabili o întâlnire în care să ne răspundă la întrebări, însă acesta ne-a zis că nu va face niciun fel de declarații. Am încercat să-i adresăm întrebările la telefon, dar a întrerupt apelul. 

Buraga: Cu mare plăcere, dar nu am să dau declarații sau alt tip de răspunsuri la întrebări.

ZdG: De ce?

Buraga: Spuneți-mi de ce aș face lucrul acesta!

ZdG: Pentru că dumneavoastră ați câștigat un contract pe bani publici, ați realizat un proiect pe bani publici. 

Buraga: Eu știu că mă înregistrați, de aceea îmi voi rezerva dreptul de a închide. O zi bună!

Înainte de a finaliza adresarea următoarei întrebări, Buraga a întrerupt apelul. 

Firma de construcție a început lucrările cu o lună înainte de a fi  contractată

Potrivit dispoziției CSE, și firma care urma să realizeze lucrările tot prin procedură de negociere directă urma să fie selectată fără a fi organizată o licitație publică. Chiar dacă, potrivit unui proces-verbal al grupului de lucru din 18 iunie 2022, ASD se obliga să identifice și să contracteze o firmă de construcție a drumului până la 20 iunie 2022, acest lucru nu s-a întâmplat… cel puțin, nu în acte. 

La 11 august 2022, fără ca vreun agent economic să fie contractat, ASD, prin semnătura aceluiași Iurie Pașa, transmite o scrisoare în adresa MIDR prin care informează că „în prezent, se execută lucrări de terasament și se stochează materiale de construcții necesare implementării obiectivului, ceea ce constituie o pondere de 30% (70 milioane de lei) din valoarea totală a construcției montaj.” Deși în scrisoare nu era indicată denumirea companiei care executa acele lucrări, în denumirea documentelor publicate de ex-ministrul Andrei Spînu se menționa despre „solicitarea achitării în avans pentru materiale lui Irinda Prim”. 

Abia peste o săptămână de la solicitarea plății în avans, la 19 august 2022, printr-o scrisoare semnată de Sergiu Bejan, ASD solicita companiei „Irinda Prim” SRL să propună oferta de preț pentru construcția a 3,59 km de drum care duce spre punctul vamal Leova – Bumbăta. Aceasta a fost singura firmă căreia ASD i-a solicitat să prezinte oferta de preț.

Trei zile mai târziu, la 22 august 2022, „Irinda Prim” transmite oferta de 269,21 de milioane de lei. La 24 august, un grup de lucru constituit din reprezentanți ai ASD (Iurie Pașa, director adjunct, Serghei Gălușca, șef al Serviciului Poduri, Andrei Ermurache, șef al Serviciului Monitorizare Proiecte) și ai firmei „Irinda Prim”  (Igor Galeamov, director și Maxim Ragulin, șef al secției tehnice) au analizat oferta și au constatat că „prețurile unor materiale pentru construcție și utilaje sunt semnificativ mai mari decât cele prevăzute în devizul de cheltuieli al proiectului de execuție”. 

Astfel, prețul oferit de agentul economic abordat de ASD a fost negociat. Prin urmare, la 6 septembrie 2022, „Irinda Prim” SRL a transmis către ASD oferta de preț finală, cu circa 16,6 milioane de lei mai mică – 252,62 de milioane de lei.

Oferta finală propusă de „Irinda Prim” a fost acceptată de ASD și în aceeași zi, Sergiu Bejan a semnat contractul de antrepriză. 

Mai târziu, în urma semnării mai multor acorduri, contracul a fost majorat cu circa 31 de milioane de lei. Astfel, contractul de circa 252 de milioane de lei a ajuns să coste, în final, aproape 284 de milioane de lei. 

Faptul că lucrările la drumul Leova – Bumbăta au fost începute înainte ca ASD să atribuie contractul firmei „Irinda Prim” ne-a fost confirmat și de Serghei Sava, dirigintele de șantier al companiei „Irinda Prim”. 

Sava: Lucrările propriu-zise au început în sfîrșitul verii, toamna, dar lucrările pregătitoare – la începutul lui iulie. 

ZdG: Dar contractul a fost semnat abia în septembrie 2022. 

Sava: Păi, v-am spus, lucrările propriu-zise au început în toamnă, dar lucrările de pregătire – în iulie. 

ZdG: Dar firma „Irinda Prim” SRL executa lucrări în luna iulie? 

Sava: Noi am avut lucrări de pregătire. 

ZdG: Păi, contractul încă nu era semnat. 

Sava: La toate aceste întrebări vă dă mai multe detalii conducerea companiei. 

Iurie Pașa a plecat de la ASD la firma cu care negociase anterior 

În august 2022, Iurie Pașa, persoana din cadrul ASD care a negociat contractul cu firma „Irinda Prim” SRL, s-a pensionat, renunțând la funcția de șef adjunct al ASD. Peste exact un an, a ajuns însă să lucreze chiar la firma cu care negociase contractul de construcție a drumului. 

„Acum activez din 2023 în compania «Irinda Prim», după ce a trecut un an de la finalizarea mandatului meu de director adjunct la ASD. Conform legislației, nu aveam dreptul să mă angajez în altă companie. Începând din septembrie 2023, m-am angajat în funcția de inginer pe calitate”, spune Pașa. 

Întrebat dacă nu vede un potențial conflict de interese, Pașa spune: „Nu că nu văd un conflict de interese, dar eu am respectat legislația și timp de un an nu m-am angajat la nicio firmă cu care am avut interacțiune când am fost la ASD.” 

„Irinda Prim” și colaborarea cu firma unui fost șef de la CNA

Mai multe persoane implicate în proiectul „Leova – Bumbăta” care au discutat cu ZdG au făcut referire la faptul că firma „Irinda Prim” SRL, cea care a executat lucrările, ar avea legături cu Mihail Cojocaru, fost șef adjunct al Direcției Generale Urmărire Penală a Centrului Național Anticorupție și ulterior, fost angajat al Inspectoratului Național de Investigații. 

„Irinda Prim” SRL este fondată de Iurie Galeamov, iar informațiile din bazele de baze consultate de ZdG arată că acesta figurează și în calitate de beneficiar efectiv al companiei. Potrivit datelor publice, în 2021, profitul net al companiei era de 9,07 milioane de lei, în 2022, an în care a început implementarea proiectului Leova-Bumbăta, acesta a crescut la 38,74 de milioane de lei, iar în 2023 a fost de 36,85 de milioane de lei. 

ZdG a constatat însă că o firmă a familiei lui Mihail Cojocaru a fost implicată în construcția proiectului „Leova – Bumbăta”. „Irinda Prim” SRL și „Novex Prim” SRL, administrată de Maxim Cojocaru, fiul lui Mihail Cojocaru, dar fondată anterior de Silvia Cojocaru, soția fostului șef de la CNA, aveau semnat încă din 25 aprilie 2022 un contract de prestare a serviciilor auto, contract prezentat Administrației de Stat a Drumurilor la 2 septembrie 2022 în contextul discuțiilor privind contractarea serviciilor de construcție a drumului Leova – Bumbăta oferite de „Irinda Prim”. „Novex Prim” prestează servicii de comercializare angro și de transport a materialelor de construcție, inclusiv a betonului.

L-am telefonat pe Mihail Cojocaru, însă acesta a negat legăturile cu „Irinda Prim” SRL și a întrerupt apelul, fără să putem discuta despre implicarea sa în proiectul Leova – Bumbăta. 

Galeamov: „Eu nu vreau să dau declarații”

L-am întrebat pe Igor Galeamov, administratorul și proprietarul companiei „Irinda Prim”, cum a fost posibil să înceapă lucrările înainte de a semna contractul, dar acesta ne-a transmis că nu consideră corect să dea declarații din moment ce există un dosar penal cu privire la acest subiect. 

Igor Galeamov, administratorul și proprietarul companiei „Irinda Prim”. Sursă: Fb/ Igor Galeamov

„Eu nu vreau să dau declarații, adresați-vă la Procuratură și împreună cu procurorii, juriștii jurnaliștii, vă veți lămuri. Noi am obosit, știm că am făcut cinstit și calitativ munca noastră”, ne-a zis Galeamov, care a negat orice legătură cu Mihail Cojocaru. „Mihail Cojocaru… posibil știu, posibil nu… Dar ce? S-a întâmplat ceva cu el? El are o firmă care se ocupă cu transportul, uneori ne adresăm pentru servicii, mai mult nimic deosebit. Restul sunt invenții”, ne-a spus Galeamov. 

Omul de afaceri a refuzat să ne spună cine l-a telefonat pentru a-i cere să înceapă lucrările în luna iulie, înainte de semnarea contractului: „Nimeni nu m-a sunat, nu vă pot spune.” A insistat pe ideea că lucrările au început după semnarea contractului. 

Șeful ASD: „Trebuie să puneți această întrebare șefilor mei de atunci”

Întrebat de ZdG cum este posibil ca lucrările la un proiect să înceapă înainte să existe un angajament contractual, Sergiu Bejan, șeful interimar al ASD, ne-a zis că „trebuie să puneți această întrebare șefilor mei de atunci, de la care s-a dat indicația ca noi să începem aceste amenajări de terasament a căilor de acces, deoarece se cerea o implementare foarte rapidă și că avem tot dreptul să facem lucrul acesta prin intermediul deciziilor CSE.” 

Sergiu Bejan, directorul general interimar al ASD, în discuție cu ZdG

Totuși, Sergiu Bejan spune că pentru a cere oferta de preț de la o companie de construcții era necesar proiectul. „S-a decis ca întâi să proiectăm, să vedem ce volume avem, după care cerem ofertele de costuri companiilor de construcții”, a explicat el. 

De asemenea, Bejan susține că încă de la început, propunerea de a selecta compania „Irinda Prim” SRL pentru a implementa proiectul a venit de la MIDR, de la Radu Rogovei, șef al Direcției Politici în Domeniul Dezvoltării Drumurilor, din cadrul MIDR.

Rogovei: În primul rând, o parte din proiect era deja proiectată de inginerul a cărui companie a realizat tot proiectul. Și ei aveau toate datele topografice, geologice, geotehnice. Și considerând că firma deja avea tot o parte din proiectul total, s-a lua decizia ca să lucrăm cu dumnealor.

ZdG: Atunci de ce a mai fost nevoie să fie trimise solicitări de oferte către alte trei companii? Și să fie semnat contractul înainte ca celelalte companii să vină cu răspuns? Asta înseamnă că s-a mimat procedura de negociere?

Rogovei: Nu s-a mimat. Ideea era că inițial s-a discutat cu compania dată, pentru că ea avea date despre proiect și ca să reușim să executăm lucrările în termen, s-a discutat cu ei ca să stabilim care ar fi lucrările necesare. 

Radu Rogovei, șef al Direcției Politici în Domeniul Dezvoltării Drumurilor, din cadrul MIDR

Rogovei spune că numele companiei de construcții care urma să realizeze lucrările a fost stabilit în cadrul unui grup de lucru, urmare a unei analize privind disponibilitatea firmelor de construcție la acel moment și proximitatea. 

De asemenea, afirmă el, deciziile nu au fost ilegale, pentru că totul s-a decis sub „paravanul CSE”. 

„Solicitrea ASD-ului a fost legalizarea inițierii negocierilor cu compania care a executat lucrările conform deciziei CSE. A fost o formalitate, pentru că activitatea CSE se finalizează într-un moment și până când expiră, toată activitatea desfășurată trebuie legalizată. Pentru că odată cu încetarea situației excepționale, toate excepțiile făcute se anulează”, explică Rogovei.

Expert: „Acestea sunt ilegalități. Nu poți să achiți din bani publici o companie cu care încă nu ai un contract de achiziții”

Experta în achiziții Diana Ranga-Enache

„Acestea sunt ilegalități. Nu poate o instituție publică să facă o plată către o companie în lipsa unui contract de achiziții. Faptul că a fost solicitată o plată și poate făcută, nu știu, și abia ulterior semnat contractul, este din start o încălcare și invocarea motivului de urgență absolut nu funcționează aici. Nu poți să achiți din bani publici o companie cu care încă nu ai un contract de achiziții”, spune experta Diana Enache.  

Miturile din jurul costului unui kilometru de drum Leova – Bumbăta

Proiectul Leova – Bumbăta, care a inclus și construcția drumului de acces, a provocat mai multe discuții în spațiul public, subiectul fiind exploatat atât de anonimi din spatele unor canale de Telegram, cât și de politicieni de opoziție în platouri TV sau pe pagini oficiale de pe rețelele de socializare. Drumul Leova – Bumbăta a fost supranumit „cel mai scump drum din Moldova”, iar costurile vehiculate ale unui kilometru variau între 3,5 și 4,2 milioane de euro. 

Potrivit informațiilor oferite de ASD pentru ZdG, lucrările au fost realizate în patru etape. Astfel, pentru drumul Leova – Bumbăta de 3,59 km au fost cheltuite 176 de milioane de lei (9 milioane de euro la cursul din februarie 2025). 

Conform acelorași informații, 97,79 de milioane de lei au fost cheltuite pentru construcția drumului de acces de la punctul de trecere a frontierei de stat Leova-Bumbăta către str. Podul de Flori, cu lungimea de 2,089 km, iar 78,06 milioane de lei – pentru drumul de ocolire a or. Leova cu lungimea de 1,5 km. Conform unor calcule estimative, costul unui kilometru din acest drum a fost de circa 2,5 milioane de euro la costul inițial al contractului. Alte 42 de milioane de lei au fost cheltuite pentru amenajarea parcării, iar circa 35 de milioane de lei au fost utilizate pentru amenajarea platformei punctului de trecere a frontierei. 

În urma unor acorduri de majorare a contractului, alte 8,5 milioane de euro au fost cheltuite pentru lucrări de reamplasare a apeductului și de construcție a pintenului la racordarea podului de pontoane cu drumul de acces, iar 2,8 milioane de lei au fost cheltuite pentru amenajarea rețelelor tehnice pe teritoriul punctului de trecere a frontierei. 5,3 milioane de lei au fost distribuite pentru lucrări suplimentare, iar 14,6 milioane de lei au fost cheltuite suplimentar pentru ajustarea valorii contractului la coeficientul de inflație de atunci. 

Ziarul de Gardă a mers în adiacentul punctului de trecere a frontierei Leova – Bumbăta și a discutat cu șeful-adjunct al Unității de Control al Frontierei, Leova, Cristin Joltoian, care spune că „fluxul la Leova – Bumbăta este permanent în creștere. Un număr concret nu v-aș putea da, dar posibil 100 de mijloace per zi, poate și mai mult”.

Parcarea cu o capacitate de 100 de mașini de mare tonaj însă era folosită de oamenii care au venit la pescuit și care și-au lăsat acolo mașinile. Momentan, parcarea nu poate fi utilizată de mașini de mare tonaj, întrucât podul plutitor poate fi traversat doar de mașini de până la 3,5 t.

Totuși, la începutul acestui an, Vladimir Bolea, noul șef al MIDR, a anunțat demararea studiilor de fezabilitate pentru construcția a patru noi poduri peste Prut, unul dintre acestea fiind planificat în punctul Leova – Bumbăta. După efectuarea acestor lucrări, punctul de frontieră Leova – Bumbăta va putea fi traversat și de camioanele de mare tonaj.

Primarul de Leova: „Muzeul corupției în aer liber”

Podul de pontoane, cu o lungime de 60 de metri și o lăţime de 14 metri, care leagă localitățile Leova și Bumbăta, a fost dat în exploatare în mai 2023. Un an mai târziu, la 18 iunie 2024, ex-ministrul Andrei Spînu a anunțat pe pagina sa de Facebook că „lucrările pentru amenajarea punctului de trecere a frontierei Leova – Bumbăta, a drumului de acces și a parcării pentru camioane au fost finalizate.” 

Recepția lucrărilor însă nu au fost semnate de primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean, acesta numind drumul Leova – Bumbăta, într-o ieșire publică, „muzeul corupției în aer liber”. 

Solicitat de ZdG să comenteze refuzul de a semna recepția lucrărilor, Bujorean spune că are mai multe suspiciuni privind legalitatea procedurilor. 

Alexandru Bujorean, primarul orașului Leova

„Eu, în calitate de primar, și colegii mei, am constatat că lucrările au început la finele lunii iunie 2022, iar contractul a fost semnat abia în septembrie 2022. Eu nu cred că o companie din R. Moldova, cât de serioasă nu ar fi și de ce capital financiar nu ar dispune, ar face, fără a avea anumite garanții, lucrări atât de complexe de peste 280 de milioane de lei în final. Odată ce există acest dosar penal sau această cauză penală, eu și colegii mei ne-am rezervat dreptul să nu participăm, să nu subscriem la recepționarea acestor lucrări”, a explicat Bujorean. 

Dosar penal intentat în decembrie 2023. Bejan: „Au găsit un țap ispășitor?”

Punctul vamal Leova – Bumbăta, privit la mijlocului anului 2022 drept o soluție de fluidizare a traficului rutier la frontiera moldo-română, s-a transformat nu doar într-un subiect pe larg discutat în spațiul public, ci chiar în subiectul unui dosar penal intentat de Procuratura Anticorupție (PA) în decembrie 2023. Dosarul a fost deschis pentru abuz de putere ce vizează pretinse acțiuni ilegale ale factorilor de decizie din cadrul ASD, precum și ale unor persoane fizice.

Atunci, PA a relatat că obiectul investigației îl constituie verificarea legalității procesului de contractare a serviciilor de proiectare și construire a drumului de acces Leova – Bumbăta, a corectitudinii stabilirii prețului pentru serviciile contractate, precum și stabilirea prejudiciului cauzat.

În februarie 2025, la peste un an de la pornirea urmăririi penale, în dosar, doar două persoane au statut de bănuit: șeful interimar al ASD, Sergiu Bejan, care continuă să-și exercite funcția și fondatorul firmei care a proiectat drumul, Andrei Buraga. 

În dosar, PA a dispus efectuarea unei expertize tehnico-economice a drumului Leova – Bumbăta  pentru a analiza „justificarea sau lipsa de justificare a costurilor acestui proiect”, a spus șeful adjunct al PA, Octavian Iachimovschi, în cadrul emisiunii „Moldova Live” de la Exclusiv TV.

„Eu am întrebat asta și nu am primit răspuns: până la mine sunt cel puțin 28 de persoane care au luat decizii. Eu mi-aș dori să fie întrebate și ele. De ce s-a ajuns la mine? Fiindcă ați găsit un țap ispășitor din problema pe care ați creat-o? Ori un conflict politic, ori cineva trebuie să-și apere fața, pentru ce?” comentează Sergiu Bejan urmărirea penală în care figurează numele lui. 

Ștefan Bejan, directorul general interimar al ASD, în discuție cu ZdG

Am stabilit să realizăm un interviu cu șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, pentru a obține mai multe detalii, însă, ajunși la PA, ni s-a comunicat că Dragalin nu ne poate oferi interviul, întrucât „a intervenit o situație de urgență”. 

Spînu, despre Leova – Bumbăta 

Lucrările la proiectul Leova – Bumbăta s-au derulat în perioada în care ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale era Andrei Spânu. Solicitat de ZdG, acesta a precizat că procedurile au fost transparente și bazate pe decizii ale CSE. „Pentru a accelera procesul de construcție, anumite servicii și lucrări de pregătire au fost desfășurate în paralel”, a menționat Spînu, care face referire la mai multe decizii ale CSE din luna august 2022 ce reglementau lucrările la proiectul Leova – Bumbăta. 

„Declararea stării de urgență în R. Moldova din cauza războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, creșterea semnificativă a tranzitului rutier pe teritoriul țării, formarea cozilor de peste 10 km la punctele de trecere a frontierei și lipsa parcărilor adecvate au determinat CSE să ia măsuri urgente pentru construirea drumului de acces și a noului Punct de Trecere a Frontierei la Leova – Bumbăta. Una din aceste măsuri a fost contractarea serviciilor prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Selectarea și negocierea contractelor au fost realizate de către comisia desemnată de ASD pentru acest scop. În calitate de ministru, pentru a asigura transparență totală, am publicat toate documentele relevante”, a punctat Spînu.