Declarația a fost făcută la o întâlnire cu diaspora, în contextul alegerilor parlamentare din această toamnă și a scandalizat opinia publică. Grosu a fost acuzat că șantajează primarii, scrie RISE.MD.

„Niciodată nu am șantajat vreun primar (…). Am spus și voi spune mereu cu orice ocazie – dacă pierdem calea europeană, pierdem o șansă unică de a aduce pacea și bunăstarea în țara noastră, pierdem accesul la fondurile europene, ceea ce înseamnă că pierdem și singura șansă și posibilitate de a dezvolta Republica Moldova”, se justifică președintele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). 

RISE Moldova a analizat atât declarațiile, cât și acțiunile mai recente și mai vechi ale lui Grosu și ale partidului de guvernare. Deși în 2017 PAS pleda pentru demiterea primarilor care își schimbă partidul din partea căruia au obținut mandatul, odată ajuns la putere, nu a promovat această inițiativă legislativă.

După preluarea guvernării, formațiunea a recurs la practici pe care anterior le critica: atragerea primarilor din alte partide. Fenomenul s-a manifestat vizibil la alegerile locale din 2023 și a fost susținut inclusiv prin programul „Satul European”, prin care aleșii locali din PAS au beneficiat de cele mai multe proiecte de infrastructură.

TRASEISMUL POLITIC: CONDAMNAT ÎN OPOZIȚIE, PRACTICAT LA GUVERNARE

În 2017, însuși Grosu, pe atunci secretarul general al PAS – partid extraparlamentar de opoziție, anunța că a fost elaborat un proiect de lege care își propune să pedepsească traseismul politic.

28 martie 2017. „Din totdeauna în Republica Moldova a existat acest fenomen. Oamenii acced în funcții elective pe listele și cu susținerea unui partid politic, iar ulterior, invocând de cele mai multe ori interesul național sau grija nemărginită față de cetățeni, părăsesc și aderă la un alt partid. De regulă, știm cu toții, părăsesc partidele de opoziție și merg către partidul de guvernare. Din păcate acest fenomen a căpătat proporții alarmante în ultimii ani, în special de când toate frâiele puterii, guvernării, au fost preluate de (…) noul președinte al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc”, zicea Grosu într-o conferință de presă.

Proiectul PAS din 2017 propunea ca primarii care părăsesc partidul din partea căruia au obținut mandatul să fie demiși. Pentru că nu era partid parlamentar și nu putea înregistra proiectul, PAS a cerut deputaților din Legislativ să preia inițiativa și să o înregistreze în Parlament.

Numai că un asemenea proiect de lege PAS așa și nu a înregistrat. Nici în 2019, când a ajuns pentru prima dată în Legislativ, nici în 2021, când a obținut majoritatea parlamentară și controlul deplin asupra actului guvernării.

Din contră. PAS a adoptat practicile fostelor guvernări, atrăgând primari și consilieri din alte partide. Lucru pentru care a și fost acuzat de partidele de opoziție.

Iar la opt ani distanță, discursul lui Igor Grosu s-a schimbat. Întrebat de ce a renunțat la inițiativa pe care o promova în opoziție și nu a mai înregistrat în Parlament un proiect de lege care să combată traseismul în rândul aleșilor locali, liderul PAS a răspuns:

„Nu eram partid parlamentar ca să putem iniția așa ceva, dar este adevărat că noi am criticat în 2017 modalitatea în care gruparea lui Plahotniuc, prin ”borsetka” sa îi obliga pe primari de la alte partide să adere la PDM prin șantaj direct. Cu alte cuvinte, ceea ce criticam atunci era coruperea aleșilor locali și ne doream o soluție de a opri aceste practici în condițiile unui stat capturat. După ce bandiții au fost alungați de la guvernare asemenea practici nu mai sunt posibile.”

TRASEISMUL POLITIC, AMINTIT DE PARTIDE LA NECESITATE
Odată la ceva vreme, partidele care sunt afectate de fenomen caută să întreprindă măsuri. După pierderea guvernării în 2019, Partidul Democrat din Moldova (PDM), care intrase în Legislativ cu 30 de deputați, a început să se destrame, rămânând cu doar 10 înaintea alegerilor parlamentare noi. În 2020, formațiunea a propus o declarație de condamnare a traseismului politic, angajându-se să nu voteze guverne împreună cu „transfugii politici”. Inițiativa a fost susținută de majoritatea deputaților din Parlament.

În martie 2023, doi deputați ai Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) au părăsit fracțiunea și s-au afiliat lui Ilan Șor. Atunci, socialiștii au venit cu propunerea de a interzice traseismul prin Constituție, astfel încât deputații care părăsesc partidul să-și piardă mandatul.

În pragul alegerilor locale din 2023, Platforma Demnitate și Adevăr (Platforma DA) a înaintat un proiect de lege prin care aleșii locali care își schimbă partidul își pierd automat mandatul, argumentând că migrarea acestora răspunde intereselor puterii politice, nu convingerilor personale.

În septembrie 2023, președintele Legislativului, Igor Grosu, a anunțat elaborarea Codului Parlamentului, care ar fi trebuit să prevadă sancțiuni pentru parlamentarii traseiști. Chiar dacă a fost elaborat un asemenea Cod, acesta nu prevede sancțiuni pentru traseism. Mai mult decât atât, proiectul nu a ajuns să fie dezbătut în Parlament.

În primăvara lui 2024, Partidul Social Democrat European (PSDE), noua denumire a fostului PDM, afectat de plecarea în masă a unor primari către PAS, a propus tuturor partidelor semnarea unei declarații de condamnare a traseismului politic, cu angajamentul de a nu accepta aleși proveniți din alte formațiuni. Opt partide declarate pro-europene au semnat documentul, însă nu și PAS. Declarația a fost transmisă președintei Maia Sandu, cu solicitarea de a înainta Parlamentului o inițiativă legislativă de prevenire a fenomenului.

În mai 2025, spre finalul actualei legislaturi, socialiștii au declarat că inițiativa privind interzicerea traseismului politic prin modificarea Constituției a fost respinsă constant de majoritatea parlamentară.

COLORATURA PAS

La scrutinul local din 2019, PAS a candidat alături de Platforma DA, sub umbrela blocului electoral ACUM, și au obținut împreună 172 de mandate de primar. În 2023, PAS cooptează în echipa sa un număr semnificativ de candidați la funcția de primar de la alte formațiuni politice. Într-un articol publicat înainte de alegeri, Ziarul de Gardă dezvăluia că în echipa PAS la alegerile locale se regăseau inclusiv candidați care anterior au susținut fostul partid Șor.

Încă înainte de alegeri mai mulți lideri politici au acuzat PAS că încearcă să racoleze primarii, oferindu-le în schimb promisiuni de sprijin pentru proiecte de infrastructură.

„Am și o avertizare pentru PAS, ultima. Terminați să umblați pe la primari de orașe și să încercați să-i bomboniți. Că dacă Șor, în perioada când nu am fost activ în viața politică mergea pe la primarii noștri și le propunea cât 50 de mii de euro. (…) Ce faceți voi azi? Voi mergeți pe la primarii noștri și deja nu le dați bani în mână pentru dânșii, cum o făcea Șor, dar le promiteți bani pentru oraș. 20, 40, 60 de milioane de lei, ca ei să părăsească Partidul Nostru și să devină independenți”, spunea într-o conferință de presă liderul Partidului politic Partidul Nostru, Renato Usatîi, în februarie 2023.

În iulie, cu câteva luni înainte de alegerile locale, în cadrul unei emisiuni la TV8, vicepreședintele Platformei DA, Liviu Vovc, a declarat că PAS ar face sondaje în sate pentru a identifica candidații cu cele mai multe șanse, indiferent de afilierea politică a acestora.

„Odată ce se demonstrează că acea persoană este cea mai potrivită pentru un candidat și are cele mai mari șanse în localitate de a câștiga, atunci în prima etapă se merge cu o propunere din punct de vedere a finanțărilor și a proiectelor care pot veni de la Satul European sau din altă parte”, afirma Vovc.

Astfel că după 5 noiembrie 2023, PAS obține cele mai multe primării. În total – 292, cu 120 mai multe decât în 2019, când a candidat împreună cu Platforma DA.

Dintre aceștia, 112 au fost aleși anterior pe listele altor partide sau ca independenți. Cei mai mulți provin din fosta formațiune a oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc, cunoscută pentru practicile de cumpărare a deputaților și primarilor pe vremea când se afla la guvernare. Astfel că de la Partidul Democrat, PAS a atras 43 de primari. Alți 19 au migrat de la socialiști, iar de la Partidul Liberal Democrat – 14 primari. În plus, 29 de edili aleși ca independenți la scrutinul local din 2019, s-au alăturat în 2023 echipei PAS.

De exemplu, printre candidații susținuți de PAS se numără și primarul de la Frumușica, raionul Florești, despre care Poliția a anunțat zilele trecute că este cercetat penal pentru un omor comis în urmă cu șapte ani, perioadă în care deținea aceeași funcție, dar din partea Partidului Democrat. Ulterior, PAS a comunicat că i-a retras sprijinul politic.

O altă persoană condamnată anterior penal este primărița de la Olișcani, raionul Șoldănești. După un mandat în care a fost independentă, a obținut încă unul în 2023 cu suportul PAS. RISE Moldova a scris că acesta a fost condamnată la cinci ani de închisoare, după ce a încercat să vândă 22 de kilograme de cânepă, însă a fost amnistiată.

Dar migrația politică nu s-a oprit aici. La cinci luni după alegeri, 16 primari din raionul Hîncești, membri ai PSDE anunță că părăsesc formațiunea și aderă la partidul de guvernământ.

„Regretăm că unii colegi din OT PSDE Hîncești au cedat presiunilor, au acceptat ofertele tentante și au decis să se alăture partidului de guvernare. Folosirea metodelor obscure pentru „convingerea” primarilor social-democrați, folosind resursele administrative, inclusiv prin programul „Satul European”, nu are nimic în comun cu democrația și valorile europene”, a fost reacția Partidului Social Democrat European.

SATUL EUROPEAN 2024: 40% DIN PROIECTE, DESTINATE PRIMARILOR PAS

„Satul European”, invocat mai sus de politicienii din opoziție, este un program guvernamental care a devenit un instrument cheie de finanțare a proiectelor de infrastructură locală. Lansat în 2022, proiectul a avut două ediții și presupune un concurs prin care autoritățile publice locale pot obține fonduri pentru proiecte precum sisteme de canalizare și apeduct, reabilitarea drumurilor, amenajarea spațiilor publice sau renovarea instituțiilor de învățământ.

RISE a analizat ultima ediție a programului, cea desfășurată în 2024, care cuprinde și anul 2025 ca perioadă de implementare. În total au fost aprobate 612 proiecte, cu o valoare cumulată de circa 2,8 miliarde de lei.

Numai că înainte ca să fie făcute publice rezultatele, politicieni de opoziție au acuzat PAS că face presiuni asupra primarilor din alte partide pentru a trece la partidul de guvernământ, dacă vor să obțină finanțare pentru proiectele locale prin „Satul European”.

„Am auzit despre anunțarea unei noi ediții a „Satului European”. Eu vă spun, în calitate de primar, este un instrument care se folosește cu brio. Îl folosește actuală guvernare. (…) Iată de ce probabil și s-a extins acea perioadă de evaluare a dosare. De fapt, în acest timp, foarte mulți primari pot fi convinși, constrânși mai degrabă, ca să adere la partidul de guvernământ”, declara în aprilie 2024, în cadrul unei emisiuni TV, Alexandru Bujorean, liderul partidului Liga Orașelor și Comunelor, care e și edilul orașului Leova.

Același lucru îl suținea și liderul PSDE de atunci, Ion Sula, două luni mai târziu.

„Săptămâna viitoare este termenul limită când va fi anunțat cine sunt acei beneficiari din Satul European. Din proiectul statului, din banii publici. Astăzi, actuala guvernare încă continuă ca să meargă să discute cu primarii, în așa fel că dacă treci la noi la partid, ai să obții finanțare. Dacă nu, nu ai să obții finanțare. Oameni buni, în localitățile din Republica Moldova locuiesc cetățenii Republicii Moldova, indiferent de cine conduce această localitate”, spunea Sula.

Rezultatele au fost publicate abia în august. Datele arată că peste 40% din aceste proiecte au fost atribuite localităților conduse de primari aleși sub sigla PAS. Urmează localitățile cu primari independenți, care au obținut 13% din proiecte, apoi cele conduse de primari ai PSRM și PSDE, cu câte 12% fiecare, adică 76 și, respectiv, 74 de localități.

LISTA PROIECTELOR POATE FI ACCESATĂ AICI.

Dintre cei 292 de primari ai PAS aleși la ultimul scrutin, 248 au obținut finanțare pentru proiecte, ceea ce reprezintă o rată de succes de 85%. De sprijin financiar au avut parte și primarii veniți din alte formațiuni sau care au candidat anterior independent. Dintre cei 112 edili care au aderat la PAS la scrutinul local, 95 au obținut finanțare pentru proiecte de infrastructură în localitățile lor.

În schimb, niciuna dintre cele 27 de localități conduse de primari ai Partidului Renaștere, afiliat lui Ilan Șor, nu a beneficiat de proiecte de infrastructură prin programul „Satul European”.

Potrivit explicației oferite de partidul de guvernare, fondurile provin inclusiv din surse europene, respectiv „nu putem oferi fonduri unor primari care deschis sunt împotriva integrării europene, critică fățiș ideea europeană sau, mai rău, lucrează deschis împotriva aderării țării noastre la UE. Să folosești bani europeni pentru a-ți onora promisiunile electorale față de cei care te-au ales, dar pe de altă parte ca să promovezi asemenea idei este cinic și imoral”, se precizează în răspuns.

De la ultimele alegeri până în prezent, alți 32 de primari aleși ca independenți sau din partea altor formațiuni, au trecut în tabăra PAS.

„Oricărui cetățean cu viziuni pro-europene, care ne împărtășește valorile și este gata să pună umărul la atingerea principalului obiectiv al generației noastre – aderarea la UE – îi este deschisă ușa în PAS”, susține Igor Grosu în răspunsul trimis către RISE Moldova. (Întrebările și răspunsurile integrale le puteți citi AICI.)