Potrivit șefului statului, măsura este necesară pentru ca autoritățile să poată interveni rapid în cazul unor probleme de aprovizionare cu carburanți sau al agravării situației hidrologice.

„Guvernul trebuie să poată acționa rapid în cele mai imprevizibile situații: dacă e nevoie de decizii rapide pentru a cumpăra combustibili, dacă debitul de apă în Nistru continuă să se reducă, dacă prețurile continuă să crească la combustibili”, a declarat Maia Sandu.

Președintele a precizat că Guvernul urmează să pregătească planuri pentru mai multe scenarii de criză, astfel încât fiecare instituție să știe ce are de făcut în cazul unor probleme de aprovizionare.

Autoritățile trebuie să asigure și rute alternative pentru importul de energie electrică, inclusiv posibilitatea utilizării în regim de urgență a interconexiunilor de 110 kilovolți cu România. Totodată, vor fi constituite rezerve de echipamente și piese de schimb pentru intervenții rapide în cazul unor avarii.

O atenție specială va fi acordată stocurilor de gaze și produselor petroliere. Decizia vine pe fondul unei situații dificile pe piețele internaționale

. Potrivit Maiei Sandu, prețul gazelor pe bursa europeană a depășit 83 de euro pentru un megawatt, în timp ce cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă.

În același timp, situația hidrologică de pe Nistru rămâne alarmantă. În perioada 1-20 septembrie, debitul de intrare în lacul de acumulare Novodnistrovsk a fost, în medie, de doar 23 de metri cubi pe secundă, față de 100-120 de metri cubi pe secundă, cât este normal pentru această perioadă.

Maia Sandu a anunțat că autoritățile vor continua să pregătească și măsuri pentru protejarea populației de efectele creșterii prețurilor la energie. Guvernul urmează să asigure resursele necesare pentru ca mecanismul de compensații să funcționeze pe întreaga durată a sezonului rece.

„Suntem conștienți de impactul prețurilor regionale asupra facturilor oamenilor. Oamenii au avut în ultimele ierni o presiune mare pe facturi și Guvernul a fost alături prin compensații. Fiecare creștere de tarif se resimte puternic în familiile noastre. Știu că cetățenii își fac griji de iarna care urmează”, a spus Maia Sandu.

„Faptul că nu știm cum vor fi prețurile, că nu știm cum vor evolua conflictele regionale și internaționale, toate necunoscutele apasă greu pe fiecare dintre noi. Și știu că am cerut răbdare și putere și iarna trecută, și cealaltă. Dar știu și că am trecut împreună de greutăți și mai mari, pentru că ne pasă unii de alții și ne pasă de țara noastră. N-o să vă spun că va fi ușor, dar sunt convinsă că vom trece și prin această iarnă și că vom continua să fim alături de familii, mai ales de cele mai vulnerabile.”

Consiliul Național de Securitate a discutat și măsuri pentru protejarea infrastructurii energetice de eventuale atacuri cu drone și atacuri cibernetice. Maia Sandu a spus că obiectivele de care depinde alimentarea țării trebuie să fie mai bine protejate, iar eventualele avarii să poată fi remediate cât mai rapid.

Potrivit președintelui, în 2026 au fost înregistrate 39 de încălcări ale spațiului aerian al Republicii Moldova față de 17 în 2025.

Autoritățile modernizează sistemul de supraveghere a spațiului aerian și dispun de sisteme portabile de rachete antiaeriene, mitraliere antiaeriene și mijloace de război electronic. Maia Sandu a mai anunțat că Ministerul Apărării a obținut o finanțare nerambursabilă de 120 de milioane de euro din partea Uniunii Europene pentru achiziționarea unui sistem de apărare antiaeriană cu rază medie.

Autoritățile caută totodată soluții alternative pentru avertizarea rapidă a populației în situații de criză, până la finalizarea sistemului MD-Alert.

„Cu regret, în loc să fie tratat cu seriozitate și responsabilitate, subiectul este exploatat politic și cinic de către cei care au slăbit conștient și intenționat Armata Națională atunci când se aflau în poziții de decizie”, a declarat Maia Sandu.

„În opoziție, tot ei ironizează pericolul războiului și a încălcării spațiului nostru aerian de dronele rusești și contestă investițiile în apărare. Unii au cerut chiar lichidarea Armatei Naționale. Iar acum, peste noapte, au început să se îngrijoreze de ce armata nu detectează toate dronele. Este bine că au început să conștientizeze pericolul asupra securității naționale. Ar fi bine să vorbească și despre cine anume pune în pericol securitatea Republicii Moldova.”