”Noi credem că nu ne putem salva democraţa decât făcând parte din UE”, declară Maia Sandu.

”Rusia va continua să fie o mare sursă de instabilitate în anii viitori, iar noi trebuie să ne protejăm”, subliniază preşedinta.

Maia Sandu acuza Rusia, în februarie, de urzirea unei lovituri de stat, cu scopul de a răsturna puterea actuală de la Chişinău.

Conducătoarea celei mai sărace ţări din Europa, care se află la putere din 2020, a îndemnat la o mare adunare în favoarea Uniuniunii Europene - duminică -, care să arate susţinerea republicii Moldovei faţă de aderarea la Uniune.

”Războiul din Ucraina a pus lucrurile în alb şi negru. Acum vedem foarte clar ce înseamnă pentru noi lumea liberă şi ce înseamnă lumea autoritaristă”, declară prima femeie preşedintă a acestei foste republici sovietice, o ţară mică, din care o întreagă regiune - Transnistria - se află de facto sub conrolul Rusiei.

Invazia rusă a Ucrainei a relansat ipoteza - până atunci improbabilă - a unei aderări la UE a Ucrainei şi a Republicii Moldova, pe termen mediu.

Uniunea Euroepană a acordat Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de state candidate în iunie 2022, însă le cere să continue reforme, mai ales împoriva corupţiei.

Mica Republică Moldova, care se află între România, un stat membru UE, şi Ucraina, este mai uşor de integrat, pentru că este o ţară mică.

Însă continuă să existe numeroase obstacole în calea aderării moldovene la UE, care promite un proces ce ar putea dureze cel puţin până în anii 2030.