Sistemul rus de recrutare voluntară se confruntă cu dificultăţi din ce în ce mai mari în a compensa pierderile de pe câmpul de luptă, în timp ce rezultatele din ce în ce mai slabe ale ofensivelor ruseşti de pe linia frontului au alimentat speculaţiile privind un nou val de mobilizare în ţară.

Deşi nu prezintă nicio asemănare cu un proces democratic real, alegerile pentru Duma sunt totuşi considerate un test decisiv pentru sprijinul acordat regimului preşedintelui Vladimir Putin, iar Kremlinul va aştepta până după acestea pentru a anunţa o nouă mobilizare, a afirmat Zelenski.

Potrivit lui, cei 300.000 de soldaţi mobilizaţi vor completa fluxurile existente de recruţi în armata rusă şi vor fi folosiţi fie pentru a consolida efortul ofensiv principal al Moscovei asupra oraşelor din „centura de fortăreţe” din regiunea Doneţk, fie pentru a crea noi ameninţări în alte zone, inclusiv la graniţa de nord a Ucrainei.

De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, Moscova a recurs o singură dată la mobilizarea forţată pentru a completa efectivele armatei sale: în toamna anului 2022, când succesele succesive ale contraofensivei ucrainene ameninţau cu un colaps mai amplu al liniilor de apărare ruseşti.

Această măsură a declanşat un exod al a sute de mii de ruşi din ţară, cu cozi lungi la punctele de trecere a frontierei, în special la graniţa de stat cu Georgia.

De atunci, Putin a depus eforturi considerabile în a evita o nouă mobilizare forţată la scară largă, considerând-o o ameninţare la adresa imaginii sale de garant al puterii şi stabilităţii pentru ruşii obişnuiţi, indiferenţi faţă de chestiunile politice şi de război.

În schimb, Moscova a mizat pe bonusuri generoase oferite celor care semnează un contract, responsabilitatea îndeplinirii cotelor stricte de recrutare revenind în mare măsură autorităţilor regionale.

Sursa: news.ro