Măgărușii folosiți în terapie ajută pacienții cu afecțiuni de sănătate mintală să se recupereze într-o secție a unui spital de psihiatrie din afara Parisului, unică în Franța. 

Clădirile agricole din secolul al XIX-lea și împrejurimile împădurite constituie un refugiu în cadrul complexului spitalicesc Ville-Evrard din Neuilly-sur-Marne. Vineri, pacienții au scos la plimbare cei cinci măgăruși și au avut grijă de ei. Unii le-au ridicat cu încredere copitele pentru a le curăța de murdărie. Mulți au încheiat ședința cu o îmbrățișare. 

„Când iei medicamente care te ajută să te relaxezi este exact la fel”, a spus Nathalie, o pacientă în vârstă de 60 de ani. Ea și ceilalți au fost identificați doar după prenume, pentru a le proteja confidențialitatea. „Aș numi-o medicină animală”, a spus ea. „Aduce alinare. Nu te mai gândești la nimic altceva.” 

Pacienții participă gratuit la sesiuni, ca parte a tratamentului lor, care este finanțat de sistemul public de sănătate din Franța. 

Participanților le este de obicei alocat un măgăruș - Nono, Pitou, Oscar, Manolo sau Malraux. În timp, se familiarizează cu personalitatea celuilalt. Audrey Seffar, asistentă medicală la unitatea de terapie cu animale, a spus că progresul lui Nathalie după doar câteva sesiuni a fost semnificativ. 

„La început, nu voia să coboare din cărucior (n.r. destinat persoanelor cu dificultăți fizice). Dar, puțin câte puțin, cu încurajări, a reușit”, a spus Seffar. „Animalul servește drept mediator. Este unul atât de extraordinar încât astăzi a reușit să coboare din cărucior și să stea lângă măgărușul ei.”

Un alt pacient, Jerome, în vârstă de 52 de ani, a declarat că programul contribuie la reducerea sentimentului de singurătate. 

„Faptul că vorbesc cu oamenii și particip la activități pe care în mod normal nu le-aș face mă ajută în viața de zi cu zi”, a spus el. El a adăugat: „Te ajută să ieși din rutina tratamentului și a medicamentelor. Nu-mi face bine să stau acasă.” 

Primii măgari au ajuns la spitalul Ville-Evrard în 2016, în cadrul unui proiect lansat de Ermelinda și Francois Hadey. 

Ermelinda, o asistentă medicală specializată în psihiatrie, credea cu tărie în beneficiile terapiei cu animale și considera că măgarii, cunoscuți pentru natura lor calmă și sociabilă, ar fi perfecți. Soțul ei a învățat cum să dreseze măgăruși pentru activități terapeutice. Unele dintre aceste animale au fost adoptate din adăposturi, după ce au suferit neglijare sau maltratare. 

„Un măgar este foarte inteligent. Înțelege lucrurile foarte repede, dar trebuie să îi explici încet”, a spus François Hadey. „Sunt animale calme, senine, care sunt, în general, apropiate de oameni. Odată ce sunt implicați în aceste interacțiuni, se conectează foarte bine cu pacienții. Sunt ca niște bureți emoționali.” 

Din 2022, programul de terapie cu animale are statut oficial de unitate medicală în cadrul spitalului, ceea ce îi permite să angajeze trei asistente medicale cu normă întreagă. Voluntarii unei organizații non-profit ajută la îngrijirea animalelor. 

Programul s-a extins, incluzând acum cobai, găini, porumbei, capre, broaște țestoase și iepuri. Ședințele sunt adaptate nevoilor și preferințelor pacienților, iar animalele mai mici pot fi aduse în saloanele de spital. 

Alicia Fabi, o studentă la asistență medicală în vârstă de 18 ani, a spus că această activitate le oferă pacienților șansa de a ieși din mediul spitalicesc. 

„De fiecare dată când ne întoarcem de la activitate, ei spun că se simt bine, calmi și relaxați și că le-a plăcut ieșirea. Este un lucru cu adevărat pozitiv”, a spus ea. 

Plimbările împreună le permit, de asemenea, pacienților și personalului medical să dezvolte o relație mai profundă. 

„Discutăm despre multe lucruri diferite, despre boala lor, despre viețile lor și despre aproape orice altceva. Nu ne concentrăm doar pe boală, deoarece nu vrem ca ei să se gândească la asta tot timpul”, a spus Fabi. 

Personalul medical afirmă că sesiunile sunt concepute ca intervenții terapeutice pentru cei care trăiesc cu anxietate, depresie, autism, schizofrenie sau alte afecțiuni. Personalul a spus că acestea pot ajuta la îmbunătățirea controlului emoțional, a comunicării, a interacțiunii sociale și a stimei de sine.

„Tot ceea ce facem cu animalele ne permite să lucrăm cu pacientul”, a spus Ermelinda Hadey. „Ne ocupăm de hrănirea animalului, ceea ce ne ajută să abordăm obiceiurile alimentare ale pacientului. Ne ocupăm de igiena animalului și, prin efectul de oglindă, ne ocupăm și de igiena pacientului.” 

Mulți pacienți urmează tratamente intensive, inclusiv medicamente antipsihotice sau sedative, ceea ce le poate îngreuna găsirea motivației necesare pentru a participa la diverse activități, a spus ea. Tocmai aici intervine rolul relației cu măgarii și alte animale, a subliniat ea. 

„Nu înlocuiește un medic sau o rețetă medicală, dar poate ajuta pacienții să-și recâștige încrederea și sentimentul de valoare personală”, a spus Hadey. 

Ea a spus că este nevoie de mai multe evaluări științifice. Ei ar dori ca terapia cu animale să fie recunoscută oficial de comunitatea psihiatrică ca o formă complementară de îngrijire. 

„Pentru a face acest lucru, avem nevoie de cercetare. Avem numeroase relatări de la pacienți. Îngrijitorii care îi însoțesc văd, de asemenea, beneficiile în fiecare zi. Dar medicii au atât de multe alte responsabilități încât nu sunt neapărat martori direcți la acest lucru”, a spus ea. 

La sfârșitul sesiunii de vineri, în timp ce pacienții discutau, o asistentă medicală a rezumat atractivitatea programului: „Măgărușii sunt cei mai buni colegi ai mei.”

Sursa: digi24.ro