Documentul introduce un nou mecanism de formare a bugetului instituției supreme de audit. Concret, Curtea de Conturi va elabora și aproba propriul buget, însă acesta nu merge direct la Guvern, ci este mai întâi examinat de comisia parlamentară de profil, care emite un aviz obligatoriu. Ulterior, bugetul aprobat al instituției este transmis Guvernului doar pentru a fi inclus în proiectul bugetului de stat, fără a fi modificat. În acest fel, Executivul nu mai poate interveni asupra nivelului finanțării Curții de Conturi, scrie Bani.MD.

Un alt element nou este limitarea rolului Ministerului Finanțelor. Instituția va putea prezenta doar un aviz consultativ asupra bugetului Curții de Conturi, atât în cadrul comisiei parlamentare, cât și la examinarea proiectului bugetului de stat în Parlament. Decizia finală privind alocările va aparține exclusiv Legislativului.

Proiectul introduce și posibilitatea ca instituția să ceară fonduri suplimentare. Dacă resursele aprobate nu sunt suficiente pentru îndeplinirea mandatului, Curtea de Conturi se va putea adresa direct Parlamentului, iar solicitarea va fi analizată în cadrul modificărilor la legea bugetară anuală.

Potrivit notei informative, inițiativa a fost elaborată de Ministerul Finanțelor și are drept scop consolidarea independenței financiare a Curții de Conturi, în conformitate cu standardele internaționale și angajamentele asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Autorii menționează că, în prezent, procedura de aprobare a bugetului permite intervenții ale Executivului, ceea ce afectează autonomia instituției – problemă semnalată inclusiv într-un raport de monitorizare din 2023.

Dacă va fi adoptată de Parlament, legea va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.