În contextul global, traficul de ființe umane cunoaște forme tot mai sofisticate, constituind o manifestare a criminalității organizate transfrontaliere aflate în continuă expansiune.

Acest flagel afectează, la nivel mondial, peste 27 de milioane de persoane și vizează în mod special categoriile aflate în situații de vulnerabilitate, precum copiii, femeile, bărbații, refugiații, solicitanții de azil, persoanele instituționalizate și persoanele cu dizabilități.

În Republica Moldova, în primul semestru al anului 2025, au fost identificate 61 de victime ale traficului de ființe umane și de copii, dintre care 40 adulți (13 femei și 27 bărbați) și 21 copii (17 fete și 4 băieți).

Din acestea, 34 de victime ale traficului de ființe umane au fost exploatate în muncă, dintre care 6 femei, 25 de bărbați și 3 copii (băieți), ceea ce evidențiază caracterul predominant al acestei forme de exploatare.

Concomitent, au fost identificate 23 de victime ale exploatării sexuale, dintre care 6 femei adulte și 17 copii (16 fete și 1 băiat), date care confirmă că exploatarea sexuală rămâne una dintre recurente formele ale traficului de ființe umane.
Mai mult, au fost identificate 2 victime (bărbați) recrutate în activități criminale, 1 victimă (femeie) folosită în calitate de mamă-surogat și 1 victimă (fată) exploatată în scopul adopției ilegale.

Ținând cont de latența fenomenului și de analizele experților în domeniu, doar 5 din 100 victime ale infracțiunii numite și sclavia modernă sunt identificate de către autorități.

În aceste condiții, datele statistice prezentate urmează a fi adaptate ținând cont de capacitatea autorităților de a identifica victimele acestor crime.

În contextul evenimentului urmează de reamintit și Hotărârea CtEDO din 27.02.2025 în cauza I.C. vs. Republica Moldova unde s-a relevat gravitatea exploatării persoanelor cu dizabilități.

În speță, în anul 2013, în contextul procesului de dezinstituționalizare, victima a fost transferată din grija statului la o familie care gestiona o fermă, unde a fost supusă muncii forțate și abuzului sexual pe parcursul a cinci ani.

În prezent, Procuratura Generală ținând cont de recomandările formulate în hotărârea CtEDO menționată, examinează posibilitatea inițierii procedurii de revizuire a hotărârilor instanțelor naționale.

De punctat că, pe fundalul emigrării masive a populației, al deficitului de forță de muncă și al războiului din Ucraina, Republica Moldova, deși tradițional fiind o țară de origine a traficului de ființe umane, în ultimul timp s-a transformat și în o țară de destinație pentru muncitori imigranți.

Procuratura Republicii Moldova, în cooperare cu entitățile instituționale abilitate, a înregistrat progrese în domeniul prevenirii și combaterii traficului de ființe umane, realizări recunoscute în raportul Grupului de experți al Consiliului Europei privind acțiunea împotriva traficului de ființe umane (GRETA), din 27 martie 2025.

De menționat că, în primul semestru al anului 2025 au fost pornite 39 de cauze penale privind traficul de persoane, dintre care 26 pentru trafic de ființe umane și 13 pentru trafic de copii.

În aceeași perioadă, de către procurori au fost transmise în instanță pentru examinare 15 cauze. Totodată, în perioada menționată au fost pronunțate sentințe de condamnare în privința a 22 de inculpați, toate pedepsele fiind privative de libertate.

Cu toate progresele realizate, traficul de ființe umane rămâne un fenomen complex, alimentat de tendințe emergente.

Astfel, tehnologia digitală, inclusiv manipularea algoritmilor de publicitate online, sporește semnificativ capacitatea rețelelor infracționale de a recruta și exploata victime, în special prin intermediul platformelor online și al aplicațiilor de mesagerie criptată.

Această strategie frecventă permite difuzarea direcționată a ofertelor false de angajare, studii sau alte oportunități, adaptate profilului persoanelor aflate în situații de vulnerabilitate.

Drept urmare, aceste instrumente digitale, combinate cu utilizarea criptomonedelor, oferă traficanților un grad ridicat de anonimat, reduc eficiența măsurilor de monitorizare și obstrucționează considerabil urmărirea fluxurilor financiare, identificarea beneficiarilor reali, confiscarea bunurilor obținute din activități ilegale și sancționarea acestora.