Într-o emisiune televizată, Stamate a afirmat că a fost avertizată în iarnă de către o persoană din Legislativ că se pregătește un dosar penal pe numele tatălui său, dar că adevărata țintă ar fi ea, în contextul discuțiilor despre legea amnistiei, scrie SafeNews.MD.

Potrivit spuselor sale, a întrebat mai mulți colegi din partid dacă este posibil ca lucrurile să fi ajuns atât de departe, însă nu a primit niciun răspuns. Tatăl său i-ar fi confirmat că i-a reprezentat în trecut pe doi deținuți într-un dosar legat de amnistie, dar ambii au fost respinși definitiv și irevocabil.

Olesea Stamate a prezentat o cronologie a evenimentelor:

– 10 februarie 2025: susține un discurs în Parlament pe subiectul PACCO. „Nu a fost extrem de critic, dar a deranjat”, spune ea.

– 10 martie: este eliberat primul dintre cei doi deținuți, în baza Codului Penal.

– 27 martie: este eliberat și cel de-al doilea, în condiții similare.

Deocamdată, reprezentanții PAS nu au comentat acuzațiile lansate.

SafeNews.md precizează că Olesea Stamate a fost înlăturată din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) pe 4 aprilie 2025, în urma unui scandal public legat de Legea amnistiei. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a acuzat-o că prin amendamentele propuse ar fi permis comutarea pedepselor de detenție pe viață în pedepse de 30 de ani, cu posibilitatea eliberării condiționate. În baza acestor prevederi, doi deținuți condamnați pentru crime grave au fost eliberați în martie 2025, fapt care a stârnit puternice critici din partea opiniei publice și a clasei politice.

Ulterior, pe 17 aprilie 2025, Stamate a fost exclusă din Comisia juridică, numiri și imunități și mutată în Comisia de control al finanțelor publice. Tot atunci, ea a anunțat că părăsește fracțiunea PAS și va activa ca deputat neafiliat.

În reacțiile sale publice, Olesea Stamate a respins acuzațiile aduse, declarând că toate acțiunile sale au fost transparente și conforme cu legea. A subliniat că scopul amendamentelor era de a crea posibilitatea unei reanalizări a pedepselor pentru cazuri excepționale, cum ar fi femeile însărcinate sau mamele cu copii minori aflate în detenție.

În același context, ea a cerut formarea unei comisii parlamentare de anchetă care să examineze modul în care a fost aplicată legea amnistiei. În paralel, Parlamentul a adoptat rapid o lege prin care se interzice reducerea suplimentară a pedepsei în cazul celor care au beneficiat de comutarea detenției pe viață, iar Curtea Constituțională a suspendat aplicarea acestor prevederi la sesizarea procurorului general.

Excluderea sa din PAS a fost percepută ca o acțiune politică internă cu implicații profunde, alimentând speculații despre lupte de putere și fracturi în interiorul partidului de guvernare.