Potrivit lui Carp, actualele sisteme de monitorizare nu pot detecta toate aparatele care pătrund în spațiul aerian al țării. Cel de-al doilea radar, aflat în proces de instalare, ar urma să acopere mai bine zona de altitudine mică și medie.

„El monitorizează la înălțimi mici și medii. Asta pentru ca să răspundem propagandiștilor care încearcă să spună: pentru ce Republica Moldova a cheltuit bani pentru radar? Acum, în condițiile în care țările membre NATO, România, Polonia, țările baltice au survolări neautorizate și chiar cu radare superperformante, nu întotdeauna detectează aceste drone. (...) Radarele care sunt pentru înălțime mare și pentru aparate de zbor mai mari necesită deja o altă tehnică de monitorizare a spațiului aerian, cu radare mai mici amplasate pe suprafață sau la o distanță mai mică de hotar”, a declarat Carp.

Totuși, deputatul precizează că nici noul radar nu va putea detecta toate dronele. 

Relieful Republicii Moldova poate crea zone în care aparatele care zboară la altitudini foarte joase să nu poată fi detectate: „Rămâne riscul ca, la înălțimile de 150-200 de metri, când se merge printr-un relief mai deluros, să nu putem vedea, pe anumite segmente ale spațiului aerian, să nu putem vedea aceste drone”. 

Oficialul a explicat că apărarea antiaeriană presupune mai multe niveluri, în funcție de tipul, dimensiunea și altitudinea la care zboară ținta. În cazul dronelor, ar fi nevoie inclusiv de sisteme mobile, care să poată fi deplasate în zona în care este detectat aparatul.

„Pentru drone ai nevoie nu doar de apărare antiaeriană, ea trebuie să fie una mobilă, cu mașini mobile, care se deplasează în dependență de locația unde este detectată drona. Pe acest domeniu există mai multe studii în care se încearcă a găsi o apărare antiaeriană care să livreze rezultate pentru drone”, a explicat Lilian Carp.

Președintele Comisiei pentru securitate susține că Republica Moldova dispune deja de anumite capacități de doborâre a dronelor, însă acestea sunt limitate. Totuși, sistemele existente nu au neutralizat nici un aparat de zbor:

„Pentru că trebuie să alegi locul de cădere pentru a nu aduce prejudicii și o catastrofă. Noi nu am doborât, dar a fost posibilitate. Atunci a fost, câteva luni în urmă, când zburau anumite drone și erau monitorizate de către Armata Națională, deciziile nu s-au luat pentru a nu duce la prejudicii mai mari. Dar există capacități limitate, eu spun încă o dată, sunt capacități limitate”.

În același timp, extinderea capacităților de apărare antiaeriană ar putea dura. Lilian Carp susține că o mare parte dintre echipamentele disponibile din partea partenerilor sunt direcționate în prezent către Ucraina, unde necesitățile sunt mult mai mari.

„Peste 2-3 ani de zile am putea să avem mai multe elemente de apărare, dar până atunci rămânem vulnerabili, cu capacități limitate”, a explicat Lilian Carp.