Pe pagina de Facebook a Fundației Ifavis, fondată și condusă de Grigore Caramalac, acesta este prezentat drept „om de afaceri și filantrop”, „fondator și președinte al Fondului internațional de asistență pentru veteranii din sport „IFAVIS””, dar și ca „vicepreședinte al Federației Ruse de Lupte și asistentul senatorului din regiunea Kursk, Alexandr Brîksin”, citează nordnews.md.

În discursul publicat, Caramalac susține că forțele politice de opoziție din R. Moldova vor fi prezente pe 21 mai în Piața Marii Adunării Naționale. Acesta nu exclude că Adunarea Națională „Moldova Europeană” ar putea degenera în ciocniri civile dintre susținătorii și oponenții actualei guvernări.

„Există pericolul dezordinilor în masă și a ciocnirilor civile, întrucât, contra susținătorilor Adunării lui Sandu, forțele de opoziție promit să organizeze o acțiune de protest, în care urmează să își exprime revendicările conducerii țării. Ciocnirile între susținătorii și oponenții actualei guvernări, care vor veni și ei în Piață pe 21 mai, nu pot fi excluse”, a declarat Grigori Caramalac.

Caramalac, care figurează în două dosare penale și se ascunde de justiția de pe Bâc în Rusia, declară că moldovenii sunt contra aderării la UE, iar evenimentul de pe 21 mai este organizat de către politicienii pro-occidentali de la Chișinău cu scopul de a câștiga dividende politice.

„Această idee este sortită eșecului. Cetățenii R. Moldova sunt foarte familiarizați cu realitățile geopolitice. Ideea de integrare europeană era dorită poate acum 15 ani, dar astăzi, când indicatorii economici ai Uniunii Europene scad, mai ales după ce Marea Britanie a părăsit cu scandal familia europeană, această idee nu mai este populară în rândul cetățenilor moldoveni”, a adăugat Grigori Caramalac.

Mai mult, Caramalac amenință deschis guvernarea de la Chișinău.

„Oamenii înțeleg că acest miting nu va scoate țara din robia în care a împins-o Maia Sandu, iar poli-tehnologii politici care sperau că vor câștiga dividende politice pentru regimul de conducere și care distrug opoziția, au indus-o pe Sandu într-o situație de Zugzwang (potrivit Wikipedia, în șah și alte jocuri, zugzwang este situație în care un jucător este dezavantajat din cauza obligației sale de a face o mișcare. Se spune că un jucător este „în zugzwang” atunci când orice mișcare permisă îi va înrăutăți poziția. Termenul este aplicat și la conflictele militare în care un combatant se află în punctul fără întoarcere, pierde și dacă atacă și dacă se retrage). Acum opoziția va lua parte la acest eveniment. Având în vedere cele de mai sus, consecințele sunt imprevizibile, iar inițiatorul, adică actualul președinte al tarii, va fi responsabil pentru ele”, declară Caramalac.

Anterior, jurnaliștii au scris că Grigori Caramalac ar avea legături și cu protestele antiguvernamentale, organizate de Partidul „ȘOR”.

Potrivit unor surse avizate, responsabil de organizarea unor acțiuni de destabilizare și a dezordinilor în masă de pe 21 mai va fi bălțeanul Maxim Moroșan, șeful Uniunii Antreprenorilor Ruși-Moldoveni, un apropiat al „hoțului în lege”, Grigori Caramalac.

Despre legătura dintre cei doi s-a scris în repetate rânduri, atât presa locală din Bălți, cât și cea din Rusia. Astfel, din articolele de presă aflăm că, acum trei ani, la inițiativa lui Moroșan, grație susținerii lui Caramalac, mai mulți sportivi din Bălți, Drochia și Călăraș au primit în dar echipamente sportive. Donația a avut loc în cadrul conferinței Uniunii Antreprenorilor Ruși-Moldoveni, organizată la un hotel din Bălți, acum trei ani. Atunci, la eveniment au participat mai mulți antreprenori: Veaceslav Ermaliuc (antrenor de kickboxing, clubul Mangust din Bălți), Ivan Buruianov (antrenor din box, Școala sportivă specializată „Boris Petuhov”), sportivi de performanță cum ar fi Nicolai Eremciuc sau foști consilieri municipali, Serghei Eremciuc.

În prezent, Maxim Moroșan este liderul organizației „Sunt Bălțean” din orașul Bălți, o organizație care are toate apartenențele unui proiect pro-Kremlin: comemorarea celui de-al Doilea Război Mondial, elogierea cultului sovietic, susținerea și popularizarea limbii ruse, etc.

Conform surselor din cadrul Poliției, pentru un astfel de episod, Maxim Moroșan a și fost atras la răspundere contravențională. S-a întâmplat după ce Moroșan a purtat în piept pe 9 mai 2022 Panglica Sf. Gheorghe, interzisă și asociată cu agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Pe 25 aprilie curent, Maxim Moroșan publică un material video de la conferința de totalizare a organizației în care au fost prezentate așa-zisele rezultatele ale activității acesteia pentru primul trimestru al anului curent.

Din imaginile video observăm că la eveniment au participat antrenori sportivi, reprezentanți ai bisericii, dar și mai mulți tineri. Printre aceștia i-am identificat pe foștii activiști socialiști, membri ai Gărzii Tinere ai PSRM din Bălți. Este vorba de Victor Merdemșaev și Maxim Berezinschi.

Coincidență sau nu, dar Maxim Moroșan a fost surprins în nenumărate ori alături de foști și actuali exponenți ai Partidului Socialiștilor din R. Moldova, precum Igor Dodon sau Alexandr Nesterovschi. Mai mult, acesta a fost prezent în repetate rânduri și la așa-zisele vizite de lucru ale socialiștilor în Federația Rusă, lobând interesele forțelor politice pro-Kremlin din R. Moldova.

Potrivit unor surse avizate din cadrul structurilor de forță din R. Moldova, finanțarea asociației ar veni din Federația Rusă. Potrivit acestora, resursele financiare ajung în țara noastră prin intermediul corpului diplomatic, mai exact, a autoturismelor cu care aceștia circulă, mașinile nefiind supuse controlului vamal. Mai mult, aceleași surse declară că activitățile lui Moroșan sunt coordonate din umbră de interlopul Gheorghe Orlov sau Gheorghe Nazaruc, alias Jora, mâna dreaptă a liderului criminal Grigore Caramalac.

Mai mult, Maxim Moroșan a fi cunoscut în lumea criminală drept un prestidigitator iscusit, supranumit și „Фокусник” ( Magicianul – n.r.).

Anterior, presa a scris despre faptul că Gheoghe Nazaruc, alias Jora, a fost învinuit că ar fi avut misiunea de a destabiliza situația din țară după alegerile prezidențiale din 2021.