Liliana Vițu a menționat că, una dintre principalele narațiuni promovate în spațiul informațional vizează obligativitatea cunoașterii limbii române de către candidații la funcția de bașcan. Această condiție este prezentată drept parte a unui plan al autorităților centrale de a limita drepturile locuitorilor regiunii, transmite ipn.md.

Potrivit ei, modificările legislației electorale sunt asociate, la rândul lor, cu narațiunea privind desființarea Găgăuziei. Totodată, este vehiculată ideea că autoritățile de la Chișinău ar urmări instalarea unui bașcan convenabil.

Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, a declarat că recâștigarea încrederii alegătorilor din Găgăuzia în transparența procesului electoral necesită eforturi comune din partea autorităților electorale, societății civile și concurenților înscriși în cursa electorală. Potrivit lui, combaterea falsurilor este, de asemenea, importantă pentru consolidarea încrederii alegătorilor.

Conferința publică „UTA Găgăuzia după decizia Curții Constituționale. Noul context instituțional dintre Chișinău și Comrat” a fost organizată de Centrul de Inițiative Civice pentru Minoritățile Naționale, cu sprijinul Uniunii Europene și al Fundației Konrad Adenauer în Republica Moldova.și zi cu alegerile pentru funcția de bașcan.