„5,2% din toate cheltuielile noastre lunare merg pentru produsele alimentare care ajung în coșul de gunoi. E mult sau puțin asta? Haideți să vedem – în 2023 cheltuim pentru produse alimentare 41,1% – cel mai mult cheltuim pentru mâncare, pentru că suntem o țară săracă. În realitate de fapt pentru produsele alimentare pe care real le consumăm cheltuim 35,9%. După aceasta, cheltuim 16% pentru locuință, apă, electricitate și gaze. Îmbrăcăminte și încălțăminte – 8,4%, transport – 7,4%, mobilier, dotare și întreținerea locuinței – 5,8%”, susține economistul.

Astfel, potrivit lui, pentru produsele alimentare risipite moldovenii cheltuie lunar 5,2%. Aceasta în timp ce cheltuielile gospodăriei pentru sănătate sunt de 5,1%, cele pentru recreere și cultură – 2,6%, iar cele pentru educație sunt de doar 0,9%. 

„Cetățenii Republicii Moldova cheltuie pentru produsele pe care le aruncă la gunoi mai mult decât pentru sănătate, mai mult decât pentru odihnă și de 5-6 ori mai mult decât pentru educație”, a notat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, moldovenii aruncă anual la gunoi alimente care ar fi suficiente pentru a hrăni un milion de săraci din țară. În ceea ce ține risipa din țările dezvoltate, cantitatea alimentelor aruncate la gunoi depășește cantitatea de alimente produse în Africa. 

„Dacă am fi mai raționali, toate produse alimentare culese, procesate, ajunse pe rafturile magazinelor și ulterior procurate, care anual sunt aruncate de către oamenii din țările dezvoltate, ar ajunge să fie hrăniți oamenii săraci de peste tot”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță susține că deși în ultimii trei ani moldovenii au cunoscut cea mai mare creștere a prețurilor la produsele alimentare din ultimi 20 ani, ei continuă să risipească produsele alimentare.

„În ultimii trei ani, Republica Moldova a avut cea mai mare inflație din ultimii 20 de ani. Ceea ce trebuie să ne pună pe gânduri este faptul că se majorează prețurile la produsele alimentare, dar noi continuăm să aruncăm foarte mult”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, cu cât o țară este mai săracă, cu atât ponderea cheltuielilor pentru produsele alimentare în bugetul familiei este mai mare. De exemplu, 20% dintre cei mai bogați moldoveni cheltuie 30,3% pentru alimente. Alții 20% – puțin peste 42%. Următorii 20% – peste 47%. Alții 20% – aproape 52%, iar ultimii 20% sau 250 de mii de familii – aproape 57%. 

„Ultimii, practic după ce au cumpărat produse alimentare nu mai rămân cu bani și pentru altceva. Deși cheltuie toți banii pentru alimentație, totuși, nu se alimentează cum trebuie, nemaivorbind de luxul de a cheltui bani și pentru altceva. La noi, cei mai bogați oameni cheltuie mai puțin pentru produsele alimentare. Aceștia au bani, își permit să plătească pentru o educație mai bună a copilului, să călătorească, să meargă la restaurant, odihnă etc”, a declarat expertul.

Expertul a mai spus că, din ceea ce au procurat, moldovenii aruncă anual la gunoi în medie 76 de kilograme de mâncare de persoană. În top este Grecia cu 142 de kilograme pe cap de locuitor anual. Urmează Malta – cu 129, Luxembourg – 90, Ucraina și Moldova – 76 etc. Această cantitate este doar risipa făcută de către gospodăriile casnice. Pe lângă ceea ce se aruncă de acasă, se mai aruncă din magazine, fabrici, mai rămâne pe dealuri etc. Din ceea ce se aruncă, 40% din risipă este făcută de către consumatori, 25% – de către sectorul de producție, 20% – de către procesatori, iar 15% – sectorul comercial.