Propunerile au fost prezentate marți, 25 august, de comisarul european pentru extindere, Marta Kos, în cadrul Conferinței Ambasadorilor Croați de la Zagreb. Oficialul european a declarat că actualul context geopolitic impune schimbarea modului în care funcționează procesul de extindere.

Kos a indicat patru direcții principale: reformarea internă a Uniunii Europene, consolidarea garanțiilor democratice, introducerea unui model mai amplu de integrare graduală și utilizarea unor măsuri tranzitorii pentru viitoarele state membre.

Țările candidate ar putea primi beneficii înainte de aderarea deplină

Una dintre cele mai importante schimbări ar putea fi renunțarea la principiul potrivit căruia un stat trebuie să finalizeze întregul proces de aderare înainte de a beneficia de avantajele integrării europene.

Comisia analizează un model prin care țările candidate să fie integrate progresiv în anumite politici și structuri europene, pe măsură ce îndeplinesc criteriile necesare.

Unele asemenea beneficii există deja. Statele candidate pot avansa, de exemplu, spre integrarea în Zona Unică de Plăți în Euro – SEPA – sau spre conectarea la rețelele energetice europene. Potrivit Martei Kos, însă, actualele mecanisme nu sunt suficiente, iar integrarea graduală ar trebui să devină mai ambițioasă.

Republica Moldova și Ucraina au fost menționate de comisarul european printre țările care au înregistrat progrese tehnice importante în procesul de aderare.

Reguli mai stricte pentru protejarea democrației

Bruxelles-ul intenționează să consolideze și mecanismele prin care viitoarele state membre sunt obligate să respecte statul de drept și valorile fundamentale ale Uniunii.

Marta Kos a avertizat că UE trebuie să evite situațiile în care un stat aderă la blocul comunitar, iar ulterior se îndepărtează de standardele democratice. Oficialul a folosit expresia „cai troieni”, argumentând că sunt necesare garanții mai puternice care să permită prevenirea și, dacă este cazul, corectarea încălcărilor principiilor europene.

O asemenea abordare este însă controversată, deoarece există temeri că noile state ar putea ajunge să fie tratate diferit față de membrii mai vechi ai Uniunii.

Un singur stat ar putea bloca mai greu deciziile UE

O altă direcție analizată vizează funcționarea Uniunii după o eventuală extindere la peste 30 de membri.

Comisia ia în calcul reducerea numărului de domenii în care o singură țară poate bloca o decizie susținută de celelalte state membre. De asemenea, ar putea fi analizată și reducerea dimensiunii unor instituții europene.

Potrivit Martei Kos, o parte dintre aceste reforme ar putea fi realizate fără modificarea tratatelor UE, ceea ce ar evita un proces îndelungat de negocieri și ratificări.

Măsuri tranzitorii pentru noii membri

Bruxelles-ul analizează și eventuale perioade sau măsuri tranzitorii după aderarea noilor state, astfel încât extinderea să nu afecteze funcționarea pieței interne și bugetul european.

Impactul financiar al aderării unor noi membri rămâne unul dintre subiectele sensibile, în special în contextul negocierilor privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene.

Noile propuneri urmează să intre în dezbaterea statelor membre, în perspectiva discuțiilor liderilor UE privind viitorul procesului de extindere.

Sursa: libertatea.ro