Cel puțin asta sugerează expertul Dionis Cenușă într-o nouă analiză, pentru Anticorupție.md, care precizează că miza lui Plahotniuc este „reabilitarea imaginii sale, nu doar evitarea închisorii, ceea ce face esențială o achitare de către instanțele naționale”, scrie HotNews.MD.

Expertul subliniază că, în primul rând, această revenire pune într-o situație complicată sistemul judiciar.

„Revenirea lui Plahotniuc generază atât așteptări, cât și incertitudini. Având în vedere presiunea publică crescândă asupra judecătorilor, inclusiv amenințări cu moartea, există îngrijorări legitime că judecătorii, în ciuda faptului că au fost supuși unor evaluări, ar putea fi influențați. Probabilitatea unei schimbări politice după alegerile legislative impune decizii complicate pentru sistemul judiciar. Ca și în cazul sentinței împotriva bașkanei Evghenia Guțul (analizată aici), judecătorii care se vor ocupa de cazul lui Plahotniuc, care insistă asupra extrădării sale accelerate, vor trebui să facă calcule cost-beneficiu în raport cu hotărârile emise”, a scris Cenușă într-o analiză citată de anticoruptie.md.

Analistul mai menționează că după extrădare, Plahotniuc va iniția un proces activ de comunicare publică.

„Plahotniuc dă dovadă de determinare în colaborarea cu partea greacă pentru facilitarea procedurii de extrădare. Scenariile legate de factorul „Plahotniuc” depind de interacțiunea sau suprapunerea cu acțiunile organizate de Ilan Șor, dar și de receptivitatea sistemului judiciar reformat și a publicului la revenirea oligarhului fugar. Miza lui Plahotniuc este reabilitarea imaginii sale, nu doar evitarea închisorii, ceea ce face esențială o achitare de către instanțele naționale. Implicarea activă în politica moldovenească nu este exclusă, având în vedere că Plahotniuc observă modelul „statului capturat” din Georgia, care în ciuda presiunilor europene reușește să supraviețuiască”, scrie Dionis Cenușă.

Analistul dă de înțeles că revenirea lui Plahotniuc va strica și planurile PAS.

„Obiectivul final este de a reînvia retorica din 2019 privind alianța dintre Socialiști și PAS, care a dus la numirea Maiei Sandu în funcția de prim-ministru și la ulterioarele mandate de președinte. Acea alianță situațională s-a datorat unei simbioze geopolitice între pozițiile pe care UE, SUA și Rusia le-au avut față de Republica Moldova post-Plahotniuc. Cu toate acestea, exponenții PDMM (re-apărut în vizor în momentul reținerii și extrădării lui Plahotniuc) promovează ideea că cariera electorală a lui Sandu se datorează unor decizii care au fost posibile în 2019 datorită Rusiei. Un astfel de discurs ar putea diminua alerta electorală pe care PAS o folosește pentru a-și mobiliza electoratul împotriva amenințării rusești”, mai precizează Cenușă.

Analistul mai susține că extrădarea va fi urmată și de promovarea „proiectului politic al lui Plahotniuc” în alegeri.

„Nu este exclus ca alte proiecte politice conduse de persoane care au făcut parte din guvernarea lui Plahotniuc – Partidul Social Democrat European și Respect Moldova – să poată forma coaliții cu colegii lor din PDMM (dacă nu va fi scos în afara legii după modelul Partidului Șor). Dacă PDMM nu reușește să participe la alegerile parlamentare din septembrie sau nu intră în parlament, atunci acesta se va implica în procesele electorale ulterioare, mai ales dacă PAS nu obține majoritate și/sau nu creează o coaliție durabilă cu alte partide care vor ajunge în viitorul parlament”, se mai arată în analiză.