Potrivit unei petiții adresată la sfârșitul lunii noiembrie curent, către instituțiile susmenționate, semnată de către Asociația Obștească „Returo”, din care fac parte rețelele de magazine, Linella, Fidesco, Slvena, Kaufland, rețeaua de magazine Nr.1, rețeaua AlcoMarket, companii care dețin o cotă de aproximativ 47,45 % din piața de retail din R.Moldova.

Semnatarii menționează că în luna octombrie curent au inițiat negocierile cu grupul de lucru al structurilor asociative ale producătorilor, din care fac parte Efes Vitanta, Aquauniqa, dar și Rusnac-Moldaqua, pentru colaborarea în vederea înființării unei asociații pentru depunerea dosarului la Ministerul Mediului în vederea desemnării administratorului SDA.

Negocierile aveau rolul de a evitat eventuale dezchilibre instituționale ce pot apărea în lipsa unei cooperări între comercianți și producători.

Conform aceluiași document, la ședința grupului de lucru din 7 noiembrie 2025, a fost stabilit, de principiu, că în cadrul Consiliului viitoarei asociații (pretendent la calitatea de administrator SDA), structurile asociative ale producătorilor vor avea o pondere a dreptului de vot de 2/3 (luând în considerare că producătorii sunt mai afectați de SDA decât comercianții), iar comercianții – 1/3. La aceeași ședință, a fost stabilit că, la stabilirea tarifului de gestiune, comercianții vor avea drepturi suplimentare, care ar asigura reprezentativitate efectivă și echilibru decizional.

Această distribuție a drepturilor de vot a fost prezentată ca o soluție de compromis, menită să reflecte proporționalitatea prezenței pe piață a fiecărei categorii de operatori economici implicați. Stabilirea unor drepturi suplimentare pentru comercianți în procedura de tarifare reprezenta un mecanism necesar pentru prevenirea dominării decizionale de către producători.

În seara aceleiași zile, unii membri ai A.O. „RETURO” au fost excluși din conversațiile electronice de grup cu ceilalți membri ai grupului de lucru. La solicitarea precizărilor aferente acestor acțiuni cu rea-credință, explicația membrilor grupului de lucru sa rezumat la cerințe de confidențialitate aferente unor comunicări ce vizează exclusiv structurile asociative ale producătorilor – fapt care contravine flagrant spiritului de colaborare al unui grup de lucru, dar și faptului că participarea la grupul de lucru a fost precedată de semnarea unor acorduri de confidențialitate, fapt care excludea argumentul pretins de membrii grupului de lucru în explicația menționată mai sus. Excluderea selectivă a unor participanți ridică suspiciuni legitime privind intenția de a limita accesul la informații relevante pentru procesul decizional. 

Potrivit petiționarilor, astfel de acțiuni creează un precedent periculos pentru funcționarea unui cadru colaborativ care ar trebui să se bazeze pe transparență și tratament egal.

După acest incident, câteva zile mai târziu, un membru al sistemului RETURO, care importă mărfuri supuse sistemului de depozit, a solicitat aderarea la Asociația Obștească „Asociația Producătorilor de Apă și Băuturi din Moldova”. Cererea a fost însă respinsă, motivul invocat fiind că activitatea principală a companiei este comerțul, nu producerea sau importul de apă potabilă.

Sursele PulsMedia.MD susțin că ar fi vorba despre Î.C.S. COCA-COLA IMBUTELIERE CHIŞINĂU S.R.L, un retailer care importă și plasează pe piață o cantitate considerabilă de apă și băuturi carbogazoase. 

Astfel, acest refuz contravine răspunsului emis de Ministerul Mediului pe 3 octombrie, care permite comercianților care sunt și producători să fie membri în ambele tipuri de asociații, cu condiția esențială de a nu dubla/suprapune calcularea volumului plasat pe piață.

La 20 noiembrie 2025, reprezentanții grupului de lucru au expediat, între alții, către A.O. „RETURO” proiectul Statutului viitoarei asociații (pretendent la calitatea de administrator SDA) și o scrisoare de însoțire, cu condițiile înaintate structurilor asociative ale comercianților pentru aderare la viitoarea asociație. Între altele:

a) contrar celor agreate la ședința de lucru din 9 noiembrie 2025, proiectul Statutului nu prevedea drepturi suplimentare pentru structurile asociative ale comercianților (conform pct. 3 de mai sus), ci doar un drept de veto ce poate fi surclasat la propunerea repetată, a treia oară, a metodologiei de calculare a tarifelor de către structurile asociative ale producătorilor;

b) propunerea de aderare la viitoarea asociație acorda doar câteva ore pentru confirmarea aderării – email-ul cu proiectul Statutului a fost expediat la ora 9:01, cu condiționarea aderării în aceeași zi;

c) propunerea de aderare la viitoarea asociație limita dreptul de aderare doar la o structură asociativă a comercianților în calitate de fondator al asociației, pe principiul „primul venit – primul servit”, un mecanism fără acoperire legală.

Modul intempestiv de transmitere a documentelor și condiționarea aderării într-un termen nerezonabil pune sub semnul întrebării buna-credință a scrisorii grupului de lucru, iar formulările din proiectul Statutului creează un avantaj disproporționat în beneficiul structurilor asociative ale producătorilor, afectând corectitudinea procesului de aprobare a metodologiei de calculare a tarifelor.

Semnatarii petiției mai menționează că, comportamentul membrilor grupului de lucru contravine flagrant prevederilor art. 544 alin. (1) din Legea 209, care prevede posibilitatea participării efective a operatorilor economici la funcționarea sistemului de depozit și la achitarea tarifelor de administrare și de gestionare a deșeurilor de ambalaje – or redacția de Statut propusă de membrii grupului de lucru dezechilibrează coraportul voturilor în Consiliul viitoarei asociații în beneficiul clar al structurilor asociative ale producătorilor, lăsând doar un drept de veto – surclasabil – structurilor sociative ale comercianților, care este contrar posibilității de participare efectivă prevăzute de Legea 209. O astfel de structurare a drepturilor decizionale riscă să transforme participarea comercianților într-o simplă formalitate, lipsită de efect util, iar dezechilibrul creat poate genera un risc real de capturare instituțională, cu consecințe negative asupra întregului SDA.

„Petiționarii remarcă că acțiunile membrilor grupului de lucru contravin prevederilor pct. 31 a Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 379 din 18.06.2025 cu privire laPagina 4 din 5 stabilirea Sistemului de depozit pentru ambalaje care prevede fondatorii administratorului SDA reutilizabile și cele de unică folosință sunt structuri asociative ale producătorilor și structuri asociative ale comercianților care plasează pe piață și comercializează produsele ambalate menționate la art. 541 alin. (3) din Legea nr. 209/2016, considerăm incorectă îngrădirea dreptului la asociere și participarea efectivă la procesul decizional.

 În situația când art. 541 alin. (1) și 544 alin. (9) din Legea 209, care prevăd sistemul de depozit pentru ambalaje este unic la nivel național și este obligatoriu pentru toți producătorii și comercianții, în condițiile prezentei legi, aplicându-se atât produselor fabricate pe teritoriul național, cât și produselor importate, în condiții nediscriminatorii, inclusiv în ceea ce privește posibilitatea participării efective a operatorilor economici la funcționarea sistemului de depozit și fondatorii și participanții la administrarea sistemului de depozit pentru ambalaje de unică folosință au obligația de a acționa în condiții de transparență și nediscriminatorii față de orice operator economic care furnizează servicii sau produse necesare funcționării sistemului, iar în jurisprudența instanțelor UE există cazuri conexe examinate ca de exemplu Tomra (exclusivități și practici de excludere), ARA/Austria (cazuri/analize de foreclosure în sector), Controverse legislative/operationale (Slovacia, 2024), toate cazurile enumerate sunt conexe indirect speței la caz, dar indică că autoritățile UE tratează serios situațiile în care un operator (sau structura sa de guvernanţă) creează bariere practice.

Raportând la caz, dacă o asociaţie este împiedicată în mod efectiv să devină fondator şi asta produce un blocaj de piaţă, există instrumente juridice comparative de folosit”, se arată în document.

Petiționarii consideră că, în speță, eficiența unui grup de lucru, care ar lucra la înființarea asociației administratoare a SDA, este posibilă, în condiții nediscriminatorii, doar cu participarea reprezentanților Ministerului Mediului. Prezența autorității publice ar garanta că procesul de lucru se desfășoară în limitele cadrului legal și cu respectarea principiului echității. Totodată, implicarea Ministerului ar asigura, de asemenea, aplicarea consecventă a bunelor practici internaționale în materie de guvernanță a sistemelor SDA similare.

 În acest sens, Petiționarii solicită Ministerului Mediului desemnarea reprezentanților în grupul de lucru sus-numit, în scopul supervizării publice pentru prevenirea abuzurilor de către structurile asociative ale producătorilor. 

„Asemenea supervizare publică în acest sector și context specific este congruentă cu practica internațională: (i) în Germania, această prerogativă o exercită deopotrivă autoritatea de concurență (audituri externe, impunerea regulilor de concurență loială, prevenirea monopolurilor) și autoritatea de mediu (supravegherea prudențială a participanților sectoarelor de producție și comerț); (ii) în Franța, metodologia tarifelor este aprobată de autorități (nu este lăsată la latitudinea privaților, organizați sau nu în asociații obștești); iar (iii) în Regatul Unit, schemele de tarifare sunt consultate public minim 12 săptămâni”, mai este specificat în document.

Scandalul a pornit în baza Hotărîrii adoptată de Guvernul Recean în luna iunie curent, care a intrat în vigoare în luna august a acestui an, cu privire la stabilirea Sistemului de depozit pentru ambalaje.