Potrivit autorităților, ieșirea din CSI este justificată de faptul că principiile fundamentale ale organizației nu mai sunt respectate, în special cel privind integritatea teritorială a statelor membre. Oficialii de la Chișinău acuză Federația Rusă că a încălcat aceste principii prin acțiunile sale militare în regiune, inclusiv războiul din Ucraina și prezența trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova.    

Opoziția parlamentară, formată din socialiști și comuniști, s-a opus deciziei, avertizând asupra unor posibile consecințe economice. Aceștia au invocat inclusiv riscul pierderii unor acorduri comerciale importante, precum cel de liber schimb din cadrul CSI.    

Guvernul respinge aceste temeri, susținând că retragerea nu va afecta economia sau mediul de afaceri. Datele oficiale arată că, în 2025, doar 5,9% din exporturile moldovenești au mers către statele CSI, iar importurile din această zonă au reprezentat aproximativ 3%.    

Reacții critice au venit și de la Moscova. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că decizia este „un drept suveran”, dar a avertizat că aceasta poate avea consecințe economice și că alte state membre vor decide în ce acorduri va mai putea rămâne Republica Moldova.    

Autoritățile moldovene au precizat că relațiile cu statele CSI vor continua pe bază bilaterală și că retragerea va aduce și economii la buget, estimate la circa 3,1 milioane de lei anual, reprezentând cotizația de membru. Procesul de ieșire completă din structurile CSI ar putea dura aproximativ un an.   

Republica Moldova devine astfel a treia țară care părăsește CSI, după Georgia și Ucraina, consolidându-și orientarea strategică pro-europeană.