Criticile vin după ce președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a declarat că protestul de vinerea trecută a fost marcat de xenofobie. Comentariul său a readus în discuție dezbaterea privind afluxul de americani în capitala Mexicului.

Mulți mexicani afirmă că au fost excluși financiar din propriile cartiere – parțial din cauza unei decizii luate chiar de Sheinbaum în 2022, pe vremea când era primar al Mexico City. Ea a semnat atunci un acord cu Airbnb și UNESCO pentru a stimula turismul și a atrage nomazi digitali, în ciuda îngrijorărilor privind impactul închirierilor pe termen scurt.

Vineri, tensiunile au ajuns la apogeu. Un protest în mare parte pașnic, la care au participat sute de manifestanți, a mărșăluit prin zonele turistice ale orașului, cu pancarte pe care scria „Gringo: nu ne mai fura casa” și „Reglementări pentru locuințe, acum!”.

Spre finalul marșului, un grup de protestatari a devenit violent, spargând geamurile unor magazine și jefuind mai multe afaceri. Într-un caz, un protestatar a lovit cu un cuțit fereastra unui restaurant în care se ascundeau oameni, iar altcineva a scris pe un zid din apropiere: „omorâți un gringo”.

Președinta Mexicului, o fostă primăriță a Mexico City, acuză proteste xenofobe

„Manifestările xenofobe de la acel protest trebuie condamnate. Nimeni nu ar trebui să spună ‘orice naționalitate, ieșiți din țara noastră’, chiar dacă problema gentrificării este una legitimă”, a declarat Sheinbaum luni. „Am fost întotdeauna un popor deschis, fraternal”.

Gentrificarea este un proces prin care un cartier vechi sau sărac devine tot mai scump și modern, după ce oameni mai înstăriți se mută acolo, iar clădirile sunt renovate. Prețurile cresc, chiriașii vechi (mai săraci) sunt forțați să plece, zona devine mai populară dar mai puțin accesibilă localnicilor.

Experții atrag atenția că nemulțumirile din Mexico City sunt alimentate de ani întregi de turism de masă și de creșteri ale chiriilor în mari porțiuni ale orașului. Afluxul de străini a început în jurul anului 2020, când americanii au început să vină în masă în Mexico City pentru a lucra de la distanță, a ocoli restricțiile legate de COVID-19 și a profita de costurile mai mici ale vieții.

De atunci, cartiere râvnite precum Roma și Condesa – zone verzi, centrale, presărate cu cafenele și piețe – au devenit tot mai populate de turiști străini și de lucrători la distanță cunoscuți sub numele de nomazi digitali, iar numărul locuințelor temporare închiriate prin companii precum Airbnb, care deservesc turiștii, a crescut.

Unii mexicani spun că în țară a apărut o formă de „neo-colonialism”

Odată cu acest fenomen, prețurile la chirii și la viața de zi cu zi au explodat, iar limba engleză a devenit tot mai prezentă pe străzile din acele zone. Unele grupuri au descris fenomenul drept un fel de „neo-colonialism”.

Frontul Anti-Gentrificare din Mexico City, una dintre organizațiile din spatele protestului, a declarat că este „complet împotriva” oricărui act de violență fizică și a negat că protestele ar fi fost xenofobe. În schimb, organizația a spus că manifestația a fost rezultatul a ani de eșecuri ale administrației locale în abordarea cauzelor reale ale problemei.

„Gentrificarea nu e doar vina străinilor, ci și a guvernului și a acestor companii care prioritizează banii aduși de străini”, a afirmat organizația într-un comunicat. Între timp, „tinerii și clasa muncitoare nu-și mai permit să trăiască aici”, a acuzat aceasta.

În lista sa de revendicări, organizația a cerut: controale mai stricte asupra chiriilor, obligația ca localnicii să aibă un cuvânt de spus în proiectele mari de dezvoltare din cartierele lor, legi mai dure care să îngreuneze evacuările și prioritate pentru chiriașii mexicani în fața străinilor.

Animozitate în creștere față de americani

Protestul din Mexic vine pe fondul unui val de manifestații similare în Europa împotriva turismului de masă. În Mexic, tensiunile sunt agravate și de inegalitățile structurale și de politicile administrației Trump care vizează comunitățile hispanice din SUA, pe măsură ce expulzările sunt intensificate.

Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a ironizat protestele duminică, scriind pe platforma socială X: „Dacă vă aflați ilegal în Statele Unite și doriți să participați la următorul protest din Ciudad de México, folosiți aplicația CBP Home pentru a vă facilita plecarea”.

Strigătele protestatarilor împotriva eșecurilor guvernamentale au fost susținute și de experți, care au declarat că explozia gentrificării este rezultatul atât al lipsei de locuințe accesibile, cât și al eșecurilor de lungă durată ale guvernelor în reglementarea pieței imobiliare.

Antonio Azuela, avocat și sociolog, și alți experți afirmă că protestul este, într-adevăr, o reacție xenofobă, dar că problema de fond a început în jurul anului 2020, odată cu sosirea nomazilor digitali în oraș, și a scăpat de sub control din cauza lipsei de reglementare a pieței locuințelor.

„Ceea ce a făcut ca situația să explodeze este lipsa reglementării pieței”, afirmă Azuela.

Experții afirmă că guvernul și autoritățile poartă cea mai mare răspundere

De-a lungul deceniilor, guvernul capitalei a făcut câteva încercări de a controla dezvoltarea imobiliară și de a crea locuințe accesibile. Legislatorii estimează că în oraș există aproximativ 2,7 milioane de locuințe, dar mai sunt necesare încă 800.000.

În plus, noile locuințe sociale construite sunt adesea amplasate la periferia orașului. Luis Salinas, un cercetător de la Universitatea Națională Autonomă din Mexic care studiază fenomenul gentrificării de ani de zile, afirmă că reglementările sunt marcate de lipsa aplicării, lucru de care companiile de servicii pentru turiști, precum Airbnb, profită.

Astăzi, potrivit Inside Airbnb, o organizație care monitorizează impactul companiei asupra comunităților rezidențiale, există peste 26.000 de proprietăți închiriate prin Airbnb în Mexico City, comparativ cu 36.000 în New York și 19.000 în Barcelona, orașe în care au avut loc, de asemenea, proteste.

Airbnb se laudă cu banii pe care i-a adus în oraș

Airbnb a declarat că a contribuit cu peste un miliard de dolari la „impactul economic” al Mexico City doar anul trecut și că cheltuielile turiștilor cazați prin platformă au susținut 46.000 de locuri de muncă în oraș. „Este nevoie de o reglementare bazată nu pe interdicții, ci pe respectarea drepturilor și pe transparența obligațiilor”, a afirmat compania într-un comunicat.

Anul trecut, guvernul capitalei a aprobat cea mai strictă lege de control al chiriilor de după anii 1940, în încercarea de a limita prețurile, și a stabilit un plafon de 180 de nopți pe an pentru închirierile pe termen scurt. Însă Salinas afirmă că aplicarea acestor măsuri a fost amânată până după Cupa Mondială FIFA din 2026.

Și chiar și atunci, guvernul național va trebui să ia măsuri mult mai ample pentru a ține situația sub control, adaugă Azuela.

„Situația asta nu se va rezolva doar prin limitarea Airbnb”, afirmă el. „Vor trebui făcute mult mai multe lucruri.”

Sursa: hotnews.ro