Șefa statului a declarat că obiectivele de care depinde alimentarea țării urmează să fie mai bine protejate împotriva unor eventuale acțiuni ostile, inclusiv atacuri cu drone. Totodată, autoritățile trebuie să fie pregătite să restabilească într-un timp cât mai scurt funcționarea infrastructurii afectate, scrie independent.md.

Măsuri sunt prevăzute și în domeniul securității cibernetice. Potrivit Maiei Sandu, vulnerabilitățile critice deja identificate trebuie remediate cu prioritate.

O parte importantă a declarațiilor președintei s-a referit la dronele care ajung în spațiul aerian al Republicii Moldova. Sandu a afirmat că fenomenul este unul regional și a menționat incidente similare în țările Baltice, Polonia și România.

„Dronele rusești evoluează foarte rapid, la fiecare câteva luni fiind produse versiuni mai performante care pot evada soluțiile de apărare aeriană construite între timp. Este o cursă tehnologică contra cronometru”, a declarat președinta.

Potrivit Maiei Sandu, în 2026 au fost înregistrate deja 39 de încălcări ale spațiului aerian al Republicii Moldova, față de 17 cazuri înregistrate pe parcursul anului 2025. Informația privind cele 39 de survolări neautorizate a fost relatată și de presa locală în urma incidentelor raportate de Ministerul Apărării.

În acest context, autoritățile susțin că lucrează la dezvoltarea a două componente ale sistemului de apărare aeriană: detectarea și neutralizarea țintelor.

„Pentru a detecta mai bine dronele, modernizăm sistemul de supraveghere a spațiului aerian. Chiar dacă vedem mai bine ce se întâmplă, capabilitățile existente încă nu sunt suficiente”, a spus Maia Sandu.

Președinta a precizat că Republica Moldova dispune în prezent de sisteme portabile de rachete antiaeriene, mitraliere antiaeriene și mijloace de război electronic. Potrivit acesteia, aceste capabilități sunt operaționale, însă aria lor de acțiune este limitată, fiind orientate în special spre protejarea infrastructurii critice.

Maia Sandu a anunțat și continuarea investițiilor pentru extinderea ariei de acoperire a apărării aeriene. Ea a menționat sprijinul financiar de 120 de milioane de euro acordat de Uniunea Europeană pentru achiziționarea unui sistem de apărare antiaeriană cu rază medie de acțiune. UE a anunțat că procedurile de contractare, licitație și achiziție urmează să fie inițiate, iar termenul exact de livrare nu este încă stabilit.

„Ignorarea sistemului de apărare timp de 30 de ani nu poate fi recuperată în 5 ani. Lucrăm cu partenerii să accelerăm acest proces”, a declarat Sandu.

Un alt obiectiv anunțat este consolidarea cooperării cu statele vecine pentru schimbul de informații, astfel încât datele oferite de sistemele naționale de supraveghere să poată fi completate cu informații furnizate de parteneri.

Totodată, autoritățile caută soluții tehnologice pentru detectarea și neutralizarea dronelor care să fie mai eficiente și mai puțin costisitoare. Președinta nu a oferit detalii despre aceste soluții, invocând caracterul sensibil al informațiilor.

„Orice dronă care încalcă spațiul nostru aerian pune în pericol oamenii, iar singurul vinovat de aceasta este Federația Rusă”, a afirmat Maia Sandu.

Președinta a abordat și problema informării populației în situații de criză. Până la finalizarea sistemului național de alertare MD-Alert, autoritățile urmează să identifice metode alternative pentru transmiterea rapidă a informațiilor către cetățeni, inclusiv prin instrumente digitale.

Potrivit Maiei Sandu, implementarea MD-Alert presupune costuri de aproximativ 5 milioane de euro și mai necesită timp până la finalizare.

În final, șefa statului a declarat că instituțiile trebuie să fie pregătite să asigure continuitatea serviciilor esențiale și să intervină rapid în situații de criză.

„Toate instituțiile statului știu ce au de făcut: să avem apă, gaz, căldură și lumină, să ajutăm oamenii, mai ales pe cei care se descurcă mai greu, și să acționăm rapid și profesionist când apar probleme”, a conchis Maia Sandu.