Impunerea „cetățeniei” ilegale a regimului de ocupație – La 5 noiembrie 2025, pretinsul „soviet suprem” de la Tiraspol a adoptat amendamente care acordă automat „cetățenia” regimului copiilor născuți în regiune, copiilor născuți în afara regiunii dacă au cel puțin un părinte „cetățean rmn”, copiilor născuți din părinți străini sau apatrizi, precum și copiilor orfani. Deși prezentată oficial drept o simplificare administrativă, măsura extinde semnificativ controlul regimului asupra populației. Deținerea acestei „cetățenii” expune persoanele riscului de urmăriri penale motivate politic și obligă tinerii la înregistrare militară, expunându-i totodată riscului de a fi înrolați în structuri paramilitare, inclusiv pe cei care locuiesc în afara regiunii dacă petrec perioade mai lungi pe teritoriul ocupat.

Este important de subliniat că pretinsa „cetățenie rmn” nu are nicio valoare juridică și nu este recunoscută nici pe malul drept al Nistrului, nici la nivel internațional. Deși această „cetățenie” este ilegală, inițiativa Tiraspolului deschide o discuție mai amplă și inevitabilă privind documentele emise în perioada de ocupație. În ultimii 30 de ani, regimul a produs sute de mii de documente. Aceasta ridică o întrebare esențială pentru autoritățile constituționale: cum vor fi tratate documentele emise sub ocupație, mai ales în condițiile în care mulți locuitori nu dețin și adesea nu pot obține echivalente recunoscute?. Republica Moldova trebuie să elaboreze un cadru conceptual și un mecanism special pentru examinarea, colectarea și utilizarea informațiilor relevante conținute în documentele emise în perioada de ocupație. Un astfel de mecanism ar trebui să permită constatarea faptelor cu valoare juridică fără a implica vreo formă de recunoaștere a structurilor transnistrene ilegale. Stabilirea unor reguli clare în prealabil va reduce incertitudinea și temerile în rândul populației și va facilita viitoarea reintegrare și restabilire a autorității statului.

Proiectul bugetului pentru 2026 – Propunerea bugetară pentru 2026 confirmă că, în pofida unei crize economice tot mai profunde, structurile transnistrene ilegale continuă să prioritizeze aparatul de securitate, structurile paramilitare, pretinsa diplomație și propaganda. Cheltuielile preconizate pentru structurile de apărare, forță și securitate, aparatul administrativ, propagandă și pretinsa diplomație se reduc cu 49.8 milioane „rub­le”. Cu toate acestea, ca pondere în bugetul total, aceste sectoare rămân la un nivel similar cu cel din bugetul pentru 2025, de aproximativ 26.5%. Bugetul prevede venituri de 2.6 miliarde de „ruble transnistrene”, cheltuieli de 5.2 miliarde și un deficit aproape egal cu jumătate din totalul cheltuielilor. Proiectul de buget relevă, de asemenea, proporțiile cheltuielilor alocate de regim pentru pensiile personalului militar și ale reprezentanților pretinselor organe de forță. Sunt prevăzute 92 de milioane de „ruble transnistrene” pentru militari și 18.2 milioane pentru pretinșii „judecători” și „procurori”, aceste sume reprezentând în total aproape 14% din bugetul planificat pentru politica socială.

Cheltuielile prevăzute pentru sistemul penitenciar ilegal în 2026 arată că regimul menține și perpetuează condițiile inumane și degradante din detenție. Cheltuielile de personal rămân dominante, reprezentând 59.38% din buget, iar costurile pentru utilități cresc până la 14.67% din total. În schimb, alocațiile pentru hrana deținuților scad cu peste 11%, în pofida inflației. Finanțarea serviciilor medicale rămâne simbolică, la 0.4%, evidențiind absența totală a investițiilor în serviciile de sănătate pentru persoanele private ilegal de libertate.

Prelungirea „alertei teroriste” – Documentul semnat de Vadim Krasnoselski la 3 noiembrie prelungește așa-numitul „cod galben de alertă teroristă” din 4 noiembrie 2025 până la 3 ianuarie 2026. Această prelungire este utilizată de regim pentru a justifica menținerea măsurilor de securitate sporite și pentru a întări narațiunile potrivit cărora regiunea ar fi amenințată de malul drept al Nistrului și de Ucraina.

Rețineri obligatorii din salariile deținuților și riscul de muncă forțată – Pretinsul „minister al justiției” din Tiraspol a introdus, prin Ordinul nr. 314 din 26 noiembrie 2025, pentru prima dată un sistem de rețineri obligatorii din salariile deținuților pentru acoperirea costurilor hranei. În funcție de productivitate și de evaluările subiective privind disciplina, deducerile variază între 40% și 100% din costul real al hranei, ceea ce permite absorbția integrală a salariului și îi privează pe deținuți de orice beneficiu financiar real al muncii lor. Acest mecanism transferă o parte semnificativă a costurilor detenției asupra deținuților și ridică îngrijorări grave privind caracterul punitiv al muncii în detenție și incompatibilitatea sa cu standardele internaționale privind interzicerea muncii forțate și exploatării. Riscurile sunt amplificate de lipsa mecanismelor efective de plângere și de cenzurarea corespondenței deținuților. Datele empirice și mărturiile colectate de Promo-LEX confirmă subfinanțarea severă a hranei, supraviețuirea deținuților depinzând în mare măsură de pachetele alimentare trimise de rude. Calculele per deținut indică un cost zilnic extrem de redus, de aproximativ 1.6 dolari americani, evidențiind subfinanțarea cronică a condițiilor minime de viață în detenție.

Extinderea cenzurii pe internet privind identitatea de gen și autonomia reproductivă – Structurile transnistrene ilegale mențin un registru închis al site-urilor blocate, în vigoare din 2018. În noiembrie 2025, prin ordinul nr. 345 al așa-numitului „guvern” de la Tiraspol, lista conținuturilor online interzise pe teritoriul ocupat a fost extinsă pentru a include informații privind relațiile „netradiționale”, identitatea de gen și deciziile de a nu avea copii. Noile criterii se aplică nu doar conținutului anonim sau privat, ci și materialelor publicate de instituțiile media online, ceea ce înseamnă că pot fi vizate și materiale jurnalistice, analitice, educaționale sau de advocacy.

Acest material informativ a fost elaborat de Asociația Promo-LEX, cu sprijinul Fundației Soros Moldova, al Uniunii Europene și al National Endowment for Democracy. Opiniile exprimate în acest material nu reflectă neapărat poziția sau opinia Fundației Soros Moldova, a Uniunii Europene ori a National Endowment for Democracy.