Potrivit lor, prestatorii de servicii care oferă îngrijiri paliative riscă să falimenteze din cauza lipsei unui cadru normativ coerent și de nevalidarea cheltuielilor suportate pentru serviciile oferite.

,,Cheltuielile reale ale prestatorilor sunt mult mai mari decât costurile contractate de Compania Națională de Asigurări Medicale (CNAM) iar la încercarea prestatorilor de a ajusta costurile serviciilor la prețurile reale, statul a răspuns cu ignoranță.” au menționat ei.

În același timp, CNAM a luat decizia de a limita accesul populației la serviciile paliative specializate la domiciliu prin stabilirea la început de an a unui număr anumit de vizite și orice solicitare care depășește numărul indicat în contractul semnat cu prestatorul, nu este achitată. Totodată, CUB subliniază că, în Republica Moldova avem doar 7 prestatori de servicii paliative, iar CNAM preferă să îi contracteze la capacitate redusă, fiindu-le refuzat numărul solicitat de vizite la pacienți, care ar putea să și-l asume real. Astfel, CUB susține că, acest fapt descurajează apariția noilor prestatori, dar induce și riscul de a reduce și mai mult accesul populației la astfel de servicii.

„Se creează impresia că în ultimii 2 ani are loc distrugerea intenționată a serviciului de paliație. Atât prestatorii de servicii, cât și pacienții cu familiile lor încearcă să se descurce cum pot, fără a avea susținere și deschidere din partea autorităților din sănătate”, a menționat expertul în sănătate publică, Rodica Gramma, în cadru unei adresări publice.

În anul 2014, odată cu semnarea rezoluției pentru „Consolidarea îngrijirilor paliative, ca o componentă a tratamentelor integrate pe parcursul vieții”, Republica Moldova și-a asumat responsabilitatea de a implementa politici adecvate în domeniul asistenței paliative. 

,,Această responsabilitate, pe semne, nu cade și pe umerii Ministerului Sănătății care, potrivit Raportului cu privire la implementarea de către Republica Moldova a prevederilor rezoluției, nu făcut progrese în această direcție. Populația continuă să aibă un acces limitat la servicii paliative, cadrul normativ este insuficient și depășit, nu sunt viziuni strategice pentru dezvoltarea acestui domeniu.” a mai spus CUB.

CUB solicită atenția cuvenită a Ministerului Sănătății asupra acestei probleme și reiterează asupra necesității modificării cadrului legal pentru a păstra și dezvolta serviciul de paliație de care beneficiază anual peste 25 mii de cetățeni.