Igor Munteanu consideră că, nici unul din candidații cu care Guvernul de la Chișiunău ar fi putut comunicat, nu au reușit să obțină un rezultat bun.

,,Niciunul din cei care ar fi putut fi fi numiți parteneri moderați de dialog la Comrat, nici Croitor, nici Formuzal, nici Cernev, nici măcar Dudoglo ori Cimpoieș, nu au reușit să atragă o majoritate de sprijin din partea celor 57.000 de alegători din UTAG, la o rată de 57,8%.  În turul 2 se vor bate E.Guțul (SHOR) cu 26,5% și Grigori Uzun (PSRM) cu 26,4%. Presupunem că PSRM ar putea fi favorit, considerând că acest partid pro-putinist a avut 2 candidați, al doilea fiind Victor Petrov (cu 16,2%), dar luând în considerație accesul nelimitat la resurse al partidului SHOR, avantajele 1 tur nu sunt în mod necesar imposibil de depășit.” a spus Igor Munteanu.

Totodată, Igor Munteanu a expus câteva concluzii în acest context: 

1. În loc de a se atenua, statutul actual al UTAG adâncește diviziunile geopolitice între regiune și restul RM. Indiferent cine câștigă în turul 2, enclavizarea va menține în regiune un vot profund anti- UE, emotiv, cu scenarii complicate de a menține sub control retorica pro-Rusia.

2. Alegerile I tur arată o validare a grupului infracțional Shor, cu un lider condamnat la 15 ani și cu resurse scăpate de sub orice feld e control legal, care pune presiune pe guvernul central, care corupe la scară industrială zone extinse (Orhei, Bălți, Gagauzia, iar în curând Chișinău), fără a i se întâmlpla mai nimic din ceea ce legile prescriu.

3. Politica de a băga investiții UE cu nemiluita în regiune, în ipoteza că beneficiile vor extinde baza de vot pro-UE, pare să fie la fel de utopică ca și basmul baronului Munchausen. Teoretic, sprijinul existent și viitor poate crea reacții pozitive și ”mutualitate” din partea găgăuzilor liberi, raționali și patrioți, dar statul nu mai poate sta ca un spectator docil atunci când forțe politice și servicii străine de informații lucrează de zor la ostilizarea populației din regiune, folosindu-se de bani uriași, de corupție și război hibrid rusesc pentru a-și menține dominația și modelul sovietic de guvernare.

4. DIalogul dintre Chișinău și Comrat trebuie ghidat de realpolitic, de condiționalități, monitorizare, și nu de misiuni diplomatice care preiau funcțiile statului sau de emisari străini, care crează de cele mai multe ori diversiune și refrigerări de conflicte pe termen lung.

5. Regiunea găgăuză trebuie re-ancorată politic, economic, cultural și legal la spațiul definit de Constituție. Radicalismul, fie alimentat de un naționalism parohial, de clan ori de influență transnistreană, trebuie tratat ca amenințare, nu ca un colorit local, acceptabil. Cel mai important, Chișinăul are nevoie de aliați credibili, sănătoși și influenți, care să ofere cetățenilor moldoveni din UTAG securitate și prosperitate, nu himere, și corupție, despre care se știe și se tace.

6.  La Comrat există structuri extins finanțate din surse transnistrene și rusești, iar influența grupurilor criminalizate în regiune bat pe bune orice autoritate aleasă după orice standarde internaționale. Are de învățat niște lecții și România. Investițiile făcute de statul român în autonomie au fost puține, întârziate și greu de contorizat. Mai ales pe spațiul cultural, media și economiei. De aici - costurile. 

Astfel, președintele CUB susține că, CUB are soluții și ,,va oferi sprijinul său efectiv unor oameni liberi, patrioți și curajoși în alegerile locale din toamnă”.