Datoria de stat a crescut cu peste 10 miliarde de lei în doar cinci luni
Datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la 143,09 miliarde de lei la sfârșitul lunii mai 2026, cu peste 10,3 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut. Datele Ministerului Finanțelor arată însă că nu doar volumul datoriei crește, ci și riscurile asociate administrării acesteia.
Potrivit datelor publicate, două dintre limitele de risc stabilite chiar de Guvern prin Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)” au fost deja depășite, scrie bani.md.
Astfel, ponderea datoriei cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 61,1%, peste plafonul maxim de 60% stabilit de autorități. Totodată, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă ajung la scadență în decurs de un an, peste limita de 90% prevăzută în programul de administrare a datoriei.
În schimb, alți indicatori rămân în limitele asumate. Ponderea datoriei scadente într-un an este de 34,4%, sub plafonul de 35%, iar maturitatea medie a datoriei de stat este de 7,2 ani, peste pragul minim de șase ani.
Structura datoriei arată că 59,6% reprezintă datorie externă, iar 40,4% datorie internă. La sfârșitul lunii mai, datoria de stat reprezenta aproximativ 37% din PIB-ul prognozat pentru anul 2026.
Datele mai relevă și o creștere a costurilor de deservire a datoriei. În primele cinci luni ale anului, statul a achitat 1,72 miliarde de lei pentru serviciul datoriei interne și 705 milioane de lei pentru cea externă, în total peste 2,42 miliarde de lei.
În același timp, structura datoriei externe continuă să se modifice. Pentru prima dată, ponderea împrumuturilor cu dobândă flotantă a ajuns la 51,9% și au depășit-o pe cea a împrumuturilor cu dobândă fixă, care a coborât la 48,1%, ceea ce expune bugetul într-o măsură mai mare la eventuale creșteri ale ratelor internaționale ale dobânzilor.
Datele Ministerului Finanțelor mai arată că aproape 90% din datoria externă este contractată de la creditori multilaterali, iar principalii finanțatori sunt Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții.
Justiție, transparență și economie: cum a atras statul de drept investiții în România și ce lecții poate învăța Republica Moldova
În economia contemporană, investițiile nu depind doar de nivelul taxelor, costul forței de muncă sau dimensiunea pieței. Pentru un investitor, o întrebare la fel de importantă este dacă regulile sunt clare, dacă instituțiile funcționează și dacă drepturile sale pot fi apărate în mod efectiv.
Salariul mediu lunar brut, aproape de 17 mii de lei în trimestrul al doilea
Salariul mediu lunar brut în Republica Moldova a ajuns la aproape 17 mii de lei în trimestrul al doilea al anului, în creștere cu peste 9% față de aceeași perioadă din anul trecut. Potrivit Biroului Național de Statistică, luând în calcul evoluția prețurilor de consum, salariile au crescut în termeni reali cu 2,3%.
TVA și accize pentru mărfurile din regiunea transnistreană: Guvernul introduce noile reguli în trei etape
Guvernul propune introducerea etapizată a TVA și a accizelor pentru anumite mărfuri aduse în Republica Moldova de agenții economici din regiunea transnistreană. Primele modificări ar urma să fie aplicate din 1 septembrie 2026, iar obiectivul autorităților este ca până în 2030 regimul fiscal general să fie aplicat integral și operatorilor economici din stânga Nistrului.