Pe fondul creșterii populației carcerale și al lipsei de soluții pe termen lung, autoritățile se confruntă cu o criză care ridică semne de întrebare atât privind respectarea drepturilor omului, cât și eficiența politicilor penale europene, arată Al Jazeera.

Bilal cunoaște viața din spatele gratiilor. În ultimii 10 ani, bărbatul de 34 de ani a ispășit o pedeapsă în cinci închisori din Belgia. Își amintește cel mai bine condițiile din Mons, o închisoare din secolul al XIX-lea situată lângă granița cu Franța, unde, spune el, celulele de 9 metri pătrați găzduiau trei sau patru deținuți. Își amintește de epidemii de scabie, de păduchi de pat și de variolă a maimuțelor care s-au răspândit pe scară largă, precum și de gardieni care se confruntau cu o epuizare severă. 

„În cei 10 ani petrecuți în închisoare, lucrurile nu au făcut decât să se înrăutățească”, a declarat Bilal pentru Al Jazeera. „Ne-au redus timpul petrecut în afara celulelor și ne-au eliminat diverse activități.” 

Belgia, una dintre cele mai bogate țări din Europa, se confruntă cu o criză tot mai gravă a supraaglomerării închisorilor. 

La jumătatea lunii mai, cele 39 de închisori ale sale numărau 13.733 de deținuți - depășind semnificativ o capacitate de 11.064, conform datelor furnizate de direcția generală a închisorilor.

„Combinația dintre supraaglomerarea tot mai mare și lipsa de personal face situația foarte, foarte, foarte dificilă”, a avertizat Pieter Houbey, vicepreședinte al Consiliului Central de Monitorizare a Penitenciarelor (CCSP), un organism independent de supraveghere. „A devenit aproape imposibil să menținem un sistem de detenție menit să reintegreze oamenii”, a spus el. 

La jumătatea lunii mai, 754 de deținuți dormeau pe saltele așezate pe podea, față de 672 în decembrie. 

În întreaga Europă, populația penitenciarelor a crescut dramatic de la începutul pandemiei de COVID-19, supraaglomerarea afectând o treime dintre administrațiile penitenciare. 

Celulele de 9 metri pătrați găzduiesc trei sau patru deținuți 

Ratele de ocupare sunt cele mai ridicate în Cipru, urmat de Slovenia, Franța, Croația, Italia, România, Austria și Belgia. 

În consecință, guvernele se află sub presiune, experții și angajații din domeniu criticând măsurile obișnuite - de la construirea de noi centre de detenție până la transferul deținuților în străinătate - pe care le consideră ineficiente. 

„Pentru a asigura condiții decente, trebuie mai întâi să le respectăm drepturile - adică să încetăm să-i tratăm ca pe niște șoareci într-o cușcă”, a declarat Yasin Sarikaya, vicepreședintele serviciului penitenciar din Bruxelles. 

Deținuții, în special cei aflați în arest preventiv, sunt adesea lăsați în celule 22-23 de ore pe zi, ceea ce agravează lipsa de intimitate, precum și eventualele probleme de sănătate și de abuz de substanțe existente deja. Obținerea asistenței medicale poate dura luni de zile. 

Loic, care își ispășește a treia parte din pedeapsa de șapte ani la închisoarea Saint-Gilles din Bruxelles – care urmează să fie închisă până în 2028 – a spus că în cadrul instituției nu se oferă aproape deloc muncă sau alte activități. Majoritatea deținuților nu au permis de ședere, a spus el. 

„Va fi greu să reintru pe piața muncii”, a declarat tânărul de 23 de ani pentru Al Jazeera, privind spre podea în timp ce vorbea. 

Bilal, condamnat pentru două jafuri bancare și tentativă de omor, a spus că a avut gânduri suicidale în timpul detenției. 

În ultimii ani, videoclipuri care au circulat online au arătat drone care introduceau ilegal bunuri în închisori. În 2024, un videoclip a devenit viral, arătând un deținut torturat de cinci colegi de celulă, în timp ce gardienii, aflați într-o grevă de 48 de ore, nu au observat nimic timp de câteva zile. 

Epuizarea gardienilor 

Aceste condiții agravează deficitul de personal existent. 

La Haren, cel mai mare complex penitenciar din țară, „unii gardieni sunt răniți și nu pot veni la muncă”, a spus Sarikaya, care lucrează în complex. 

Potrivit Direcției Generale a Penitenciarelor, incidentele critice din închisori s-au dublat într-un an. 

Având în vedere fluctuațiile ratei generale a criminalității din ultimii ani, experții leagă această situație de politica penitenciară a Belgiei și de eforturile sale de a combate infracțiunile legate de droguri. Deși țara se confruntă de zeci de ani cu problema supraaglomerării, creșterea recentă a numărului deținuților este legată în principal de o decizie din 2023 de a executa efectiv toate pedepsele de până la trei ani, care anterior erau executate în principal sub supraveghere electronică. 

De asemenea, Belgia reține persoanele pentru perioade din ce în ce mai lungi. În prezent, durata medie a detenției este de 9,9 luni - o creștere de 39,4% în ultimii cinci ani. Rata de arest preventiv din Belgia, de 32%, este cu mult peste media europeană (24,7% în 2024). 

Măsuri de urgență 

În iulie anul trecut, parlamentul belgian a adoptat un proiect de lege de urgență. Legea, elaborată de ministrul justiției Annelies Verlinden, încurajează utilizarea pedepselor alternative pentru pedepsele sub trei ani și permite directorilor să elibereze deținuții condamnați la maximum 10 ani, cu șase luni înainte de sfârșitul pedepsei. 

Pe termen lung, guvernul intenționează să instaleze unități modulare și să renoveze închisorile existente, până la construirea unor noi facilități. 

Cu toate acestea, este puțin probabil ca acest lucru să reducă supraaglomerarea, a avertizat An-Sofie Vanhouche, profesoară la catedra de criminologie a Universității Libere din Bruxelles. 

„Cercetările arată că, de obicei, cu cât avem mai mult spațiu [în închisori], cu atât trimitem mai multe persoane la închisoare”, a afirmat ea. 

Celule de închiriat 

Ca parte a unei politici de migrație mai stricte, Belgia caută, de asemenea, modalități de a-i expulza pe deținuții fără ședere legală, care reprezintă aproximativ o treime din populația penitenciară. 

La începutul acestui an, Verlinden a vizitat Estonia pentru a discuta despre închirierea de celule acolo. Guvernul a luat deja în vedere acorduri similare cu Kosovo și Albania. 

Belgia nu este singura țară europeană care ia în considerare astfel de acorduri. 

Suedia a încheiat un acord cu Estonia pentru închirierea a 400 de celule de închisoare. Potrivit Ministerului Justiției din Estonia, deținuții ar putea începe să sosească până la sfârșitul verii. În 2019, Danemarca a ajuns la un acord pentru închirierea a 300 de celule de închisoare de la Kosovo. 

Vanhouche a descris aceste măsuri ca fiind „foarte populiste și simbolice”. Clădirea principală a închisorii Kresty. 

Deși au doar un „impact redus”, ele ridică numeroase întrebări etice legate de protecția drepturilor deținuților și de bunăstarea acestora, a susținut ea. 

Ministerul Justiției din Belgia, precum și ministerele din Suedia și Danemarca, nu au răspuns solicitărilor de comentarii. 

Ministerul estonian a declarat că „deținuții beneficiază în continuare de protecția standardelor europene privind drepturile omului și a dreptului internațional aplicabil”. 

Perspective de viitor 

Criticii solicită Belgiei să pună un accent mai mare pe reintegrarea socială, nu doar pe securitate – inclusiv prin pedepse alternative. 

„Închisoarea duce la recidivă”, a avertizat Tahar Elhamdaoui, fondatorul ONG-ului Collectif Desistance, care ajută tinerii foști deținuți să se reintegreze în societate. 

Potrivit lui Houbey, rata recidivei în Belgia este de 60-70%. 

Datorită ONG-ului lui Elhamdaoui, Bilal face un stagiu ca antrenor de fotbal. Între timp, Loic* încearcă diferite locuri de muncă în cadrul programului de eliberare pe timp de zi. 

Dar aceasta nu este norma, a avertizat Elhamdaoui. 

„Atâta timp cât nu există închisori care să pregătească oamenii pentru a reuși în afara acestora”, a spus el, „nu vom produce doar mai multă criminalitate la eliberare, ci și un sentiment de disperare atât de profund încât oamenii nu vor mai putea să se reintegreze în societate.”

Sursa: digi24.ro