Potrivit lui Budianschi, TUX nu a avut nicio legătură cu entitățile supravegheate de CNPF, iar activitatea rețelei reprezenta o schemă frauduloasă desfășurată în afara pieței reglementate, comparabilă cu schimbul ilegal de valută „la colț de stradă”.

El precizează că platforma a operat „în umbră”, fără publicitate, ascunsă în grupuri de WhatsApp, Telegram și alte rețele, motiv pentru care autoritățile nu au putut identifica fenomenul din timp. CNPF a aflat despre schemă abia în vară, în timpul unei campanii de educație financiară, în urma discuțiilor cu un grup de elevi, scrie Bani.MD.

„Ne-am dat seama rapid că este o piramidă și am alertat poliția”, a spus Budianschi, subliniind că CNPF nu are dreptul legal să efectueze percheziții, să intervină în birouri sau să facă investigații operative, punctând că „aceasta este competența organelor de drept”.

Budianschi descrie mecanismul TUX ca pe un amestec de acțiuni ilegale și elemente aparent legale: portofele electronice, conversii în USDT, plăți în magazine cu carduri conectate la aceste portofele, toate create astfel încât participanții să creadă că totul este în regulă.

Întrebat dacă oamenii își vor recupera banii, șeful CNPF a fost tranșant: „Foarte puțin probabil. Banii aceștia, de regulă, ajung pe anumite aplicații descentralizate pe criptoactive și acolo pot să stea bine mersi mult timp.”

Amintim că în dosarul TUX au avut loc 28 de percheziții pe întreg teritoriul țării, iar în urma descinderilor au fost reținute cinci persoane, inclusiv liderii platformei, Antonina și Valentin Samoilă. Rulajul total al platformei în Republica Moldova este estimat la circa 48 de milioane de euro, ceea ce face din cazul TUX unul dintre cele mai mari scandaluri financiare din ultimii ani.