Sofia a solicitat, de asemenea, ca UE să activeze un proces denumit „sistemul de reacție rapidă” în temeiul Legii privind serviciile digitale (DSA). 

Acest proces, pe care Comisia a confirmat săptămâna trecută că l-a demarat, prevede ca organismul să se consulte cu principalele platforme de socializare pentru a identifica și a opri campaniile de dezinformare pe măsură ce acestea se desfășoară. 

Solicitarea Bulgariei vine în contextul în care țara se pregătește pentru o posibilă amestecare în alegeri înaintea votului parlamentar din 19 aprilie, existând temeri că actori străini vor încerca să manipuleze opinia publică prin intermediul rețelelor de socializare și al site-urilor de propagandă. Ministerul de Externe al țării a înființat deja o unitate temporară pentru a contracara interferențele străine și l-a ales pe jurnalistul de investigație Christo Grozev, care a lucrat anterior pentru grupul de informații open source Bellingcat, în calitate de consilier. 

SEAE a declarat că este gata să sprijine țările membre ale UE împotriva dezinformării, „în special prin intermediul Sistemului de alertă rapidă pentru schimburi de informații în timp real”. Dar a subliniat că alegerile sunt o „competență națională”, adăugând: „Organizarea și desfășurarea acestora sunt în întregime în mâinile statelor membre.”

Spațiul informațional sub amenințare

Bulgaria: unul dintre cele mai permisive medii informaționale Un oficial cu cunoștințe directe despre cerere a declarat pentru Politico că Bulgaria „a tăcut întotdeauna cu privire la aceste lucruri și a negat existența vreunei interferențe. 

Acum, [aceasta] este mult mai sensibilă la acest aspect și l-a evidențiat ca prioritate.” Un raport recent al Centrului Bulgar pentru Studiul Democrației a arătat că Bulgaria „are unul dintre cele mai permisive medii informaționale pentru manipularea malignă nedemocratică din UE și una dintre cele mai puțin pregătite răspunsuri instituționale”. 

Georgi Angelov, analist senior la Sensika Technology, o firmă de cercetare care monitorizează conținutul online, a declarat pentru Politico că legea electorală bulgară prevede reguli stricte pentru campaniile politice, dar că acestea se aplică doar mass-mediei tradiționale. 

„O mare parte din dezinformare s-a mutat online”, a subliniat el.

România, dată drept exemplu

„După ce am văzut în România, aceasta este o tendință foarte periculoasă”, a spus Angelov, referindu-se la victoria surprinzătoare a candidatului anti-NATO practic necunoscut, Călin Georgescu, în noiembrie 2024, în urma acuzațiilor privind o campanie coordonată în mod incorect pe TikTok, informează TVP World. 

Alegerile viitoare vor fi a opta rundă electorală din Bulgaria în cinci ani și îl opun pe fostul președinte Rumen Radev, care conduce în sondaje, împotriva lui Boyko Borissov, fostul prim-ministru al țării, cu o lungă carieră la conducere. 

Radev este perceput ca o figură de stânga, anti-establishment, adesea critică față de corupție, dar mai favorabilă Rusiei, în timp ce Borissov, de centru-dreapta, este un lider pro-UE, orientat către establishment, a cărui perioadă la putere a fost marcată de acuzații de corupți.

Sursa: Digi24.ro