După ultima emisiune de obligațiuni de marți, datoria Trezoreriei SUA atinge în prezent 40.047 miliarde de dolari, ca urmare a unei creșteri atât a împrumuturilor legate de sănătate și securitate socială, cât și a dobânzilor plătite pentru datorie.

Este vorba de o creștere mai rapidă decât se anticipase a datoriei guvernamentale, în condițiile în care Biroul pentru Buget al Congresului (CBO) estimase anterior că datoria federală va ajunge la aproximativ 39.400 miliarde de dolari până la sfârșitul anului.

Creșterea accelerată a datoriei SUA vine în contextul în care îngrijorările legate de inflație, în special conflictul din Orientul Mijlociu și creșterea prețurilor la energie, au dus costurile de împrumut la niveluri nemaiîntâlnite de ani de zile.

Randamentul cerut de investitori pentru obligațiunile pe termen lung (30 de ani) emise de Trezoreria SUA a atins marți cel mai înalt nivel din 2007. Acest lucru obligă Guvernul american să cheltuiască și mai mult pentru a se refinanța, cea ce majorează datoria publică.

Ministrul american al Finanțelor a intervenit miercuri anunțând achiziții mai mari de obligațiuni pe termen lung, începând din septembrie, ceea ce i-a liniștit pe investitori și a dus la o scădere a dobânzilor.

'Este bine cunoscut faptul că deficitul federal evoluează într-un ritm nesustenabil', a subliniat Jessica Riedl, specialistă în buget la Brookings Institution.

Datoria SUA s-a dublat de la criza financiară din 2008 și reprezintă acum aproape 125% din produsul intern brut (PIB).

Jessica Riedl subliniază că, dacă altădată, deficite cuprinse între 3% și 4% din PIB erau suficiente pentru a îngrijora piețele financiare, aceste niveluri se apropie acum de 6% până la 7% din PIB. 'Acest lucru a făcut piețele mai nervoase', a adăugat Jessica Riedl.

Președintele SUA, Donald Trump, a promis în timpul celor două mandate ale sale că va reduce cheltuielile guvernamentale și deficitul anual. La rândul său, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a indicat că obiectivul său este acela de a reduce deficitul SUA la 3% din PIB.

Cu toate acestea, deficitul s-a mărit în ultimele luni, în special datorită rambursărilor de tarife vamale către întreprinderi, care au fost anulate de Curtea Supremă în februarie. Reducerile de impozite și cheltuielile militare, în special cele legate de conflictul cu Iranul, au înghițit, de asemenea, multe miliarde de dolari.

Cu toate acestea, analiștii subliniază că nu există un raport datorie-PIB care să declanșeze automat o criză. De asemenea, analiștii atrag atenția că datoria publică, care exclude creanțele unui guvern federal împotriva altuia, este un indicator mai atent urmărit decât datoria totală.

'Dar dintr-o perspectivă psihologică, acestea sunt reperele care alertează piețele financiare cu privire la necesitatea de a reexamina datoria în creștere', subliniază Jessica Riedl.

Sursa: agerpres.ro