Statul pregătește vânzarea pachetului de acțiuni deținut la Moldindconbank. Ce bunuri ar mai putea fi scoase la privatizare
Pachetul minoritar de acțiuni deținut de stat în S.A. „Banca Comercială Moldindconbank” ar putea fi scos la vânzare pe piața reglementată.
Potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului, vânzarea participației statului la Moldindconbank pe piața reglementată este justificată de caracterul minoritar al pachetului de acțiuni, care nu oferă statului control sau influență semnificativă asupra activității băncii. Potrivit notei informative, această metodă ar asigura transparență, lichiditate și formarea unui preț corect de piață, transmite BizLaw.MD.
Prin aceeași metodă urmează să fie privatizat și pachetul minoritar de acțiuni al statului în S.A. „Limi-Impex”.
În același timp, Guvernul propune scoaterea la licitație a cotei statului în S.R.L. „Metrompas”. Potrivit argumentelor prezentate, participația statului este una minoritară, iar licitația ar permite valorificarea rapidă și eficientă a activului, fără impunerea unor obligații investiționale suplimentare.
Proiectul vizează și privatizarea unor întreprinderi de stat importante. Astfel, Î.S. „Fabrica de sticlă din Chișinău” ar urma să fie privatizată prin concurs investițional. Autoritățile susțin că întreprinderea este unul dintre principalii producători de ambalaje din sticlă din Republica Moldova, având aproximativ 30% din piața internă și exporturi în peste 30 de țări. În același timp, gradul de depreciere al activelor a ajuns la circa 81%, ceea ce ar impune investiții semnificative pentru modernizare și dezvoltare. Prin organizarea unui concurs investițional, statul intenționează să atragă un investitor care să asigure modernizarea tehnologică, creșterea eficienței energetice și menținerea profilului de activitate.
Tot prin licitație ar urma să fie privatizat și Î.S. „Hotelul „Zarea”. În nota informativă se menționează că întreprinderea activează într-un sector concurențial și nu îndeplinește obiective de politică publică. Autoritățile arată că, deși piața hotelieră a crescut semnificativ după anul 2021, cota de piață a hotelului s-a redus constant, iar profitabilitatea este mult sub media pieței. În același timp, amplasarea ultracentrală a activului îi oferă un potențial ridicat pentru dezvoltări imobiliare mixte.
De asemenea, Guvernul propune privatizarea prin licitație a Î.S. Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Î.S. „Editura Didactică de Stat Lumina”. Potrivit proiectului, cele două întreprinderi activează într-un sector dominat de operatori privați și au o competitivitate redusă pe piață.
Documentul mai prevede includerea în lista bunurilor supuse privatizării a Întreprinderii experimentale chimice „Izomer”, care nu a desfășurat activitate operațională în ultimii trei ani și nu prezintă perspective reale de redresare în proprietatea statului.
Autorii proiectului menționează că modificările propuse urmăresc inclusiv realizarea sarcinii bugetare pentru anul 2026, estimată la 700 de milioane de lei.
Justiție, transparență și economie: cum a atras statul de drept investiții în România și ce lecții poate învăța Republica Moldova
În economia contemporană, investițiile nu depind doar de nivelul taxelor, costul forței de muncă sau dimensiunea pieței. Pentru un investitor, o întrebare la fel de importantă este dacă regulile sunt clare, dacă instituțiile funcționează și dacă drepturile sale pot fi apărate în mod efectiv.
Salariul mediu lunar brut, aproape de 17 mii de lei în trimestrul al doilea
Salariul mediu lunar brut în Republica Moldova a ajuns la aproape 17 mii de lei în trimestrul al doilea al anului, în creștere cu peste 9% față de aceeași perioadă din anul trecut. Potrivit Biroului Național de Statistică, luând în calcul evoluția prețurilor de consum, salariile au crescut în termeni reali cu 2,3%.
TVA și accize pentru mărfurile din regiunea transnistreană: Guvernul introduce noile reguli în trei etape
Guvernul propune introducerea etapizată a TVA și a accizelor pentru anumite mărfuri aduse în Republica Moldova de agenții economici din regiunea transnistreană. Primele modificări ar urma să fie aplicate din 1 septembrie 2026, iar obiectivul autorităților este ca până în 2030 regimul fiscal general să fie aplicat integral și operatorilor economici din stânga Nistrului.