O reconfigurare politică majoră: premierii din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord cer independența.

Reuniunea de la St David’s Hotel îi aduce laolaltă pe premierul scoțian John Swinney (SNP), premierul galez Rhun ap Iowerth (Plaid Cymru) și prim-ministrul nord-irlandez Michelle O’Neill (Sinn Féin), alături de Mary Lou McDonald (Teachta Dála al Irlandei). Liderii vor semna o declarație comună privind dreptul la autodeterminare și pregătirea pentru un viitor post-UK.

John Swinney a declarat că avântul schimbării constituționale este incontestabil și că status quo-ul actual nu mai este sustenabil. Parlamentarii scoțieni au votat pe 26 mai 2026, pentru o moțiune în care solicită Guvernului britanic să permită organizarea unui al doilea referendum privind independența, o idee respinsă imediat de Downing Street 10, relatează AFP.

„Cu acest mandat din partea parlamentului, voi angaja acum un dialog cu guvernul britanic” , a declarat atunci Swinney, adăugând că mandatul dat de Parlament este clar.

Ascensiunea Plaid Cymru în Țara Galilor și menținerea dominanței SNP în Scoția marchează o reconfigurare politică majoră.

Un acord în patru puncte pentru un viitor post-UK și revenirea în Uniunea Europeană.

Memorandumul de înțelegere vizează cooperarea pe patru piloni: economie, energie, Europa și autodeterminare. Cele trei națiuni își propun reintrarea în Uniunea Europeană - Scoția și Țara Galilor ca noi membri, iar Irlanda de Nord prin reunificarea cu Republica Irlanda.

Plaid Cymru solicită totodată transferul veniturilor din resurse marine și reformarea formulei de finanțare. Inițiativa pune o presiune uriașă pe premierul Andy Burnham, după ce comentariile sale din Parlament referitoare la un eventual referendum au creat neînțelegeri politice la Londra.

Declarațiile controversate ale lui Donald Trump la Dublin au stârnit nemulțumiri la Londra

Tensiunile sunt amplificate de intervenția diplomatică a președintelui american Donald Trump. Aflat în Irlanda pentru un turneu de golf, Trump s-a pronunțat deschis pentru unificarea Irlandei la Dublin, alături de premierul Micheal Martin.

Liderul de la Casa Albă a numit scenariul unirii drept „fantastic” și a afirmat că acesta „se va întâmpla până la urmă”. Afirmațiile au rupt neutralitatea tradițională a SUA, stârnind reacții critice din partea protestatarilor din Dublin și rumoare în cancelaria britanică.

Obstacolele din Irlanda de Nord: sondajele contrazic optimismul privind reunificarea rapidă

În ciuda optimismului afișat de Trump, Guvernul britanic rămâne ferm pe poziții. Downing Street a subliniat că reunificarea nu este de actualitate, amintind de Acordul din Vinerea Mare, care condiționează orice referendum de o majoritate clară.

Curtea Supremă a Marii Britanii a blocat și în 2022 organizarea unui nou referendum pentru independență în Scoția hotărând că guvernul de la Edinburgh nu poate organiza unilateral un al doilea referendum de separare de Regatul Unit.

În plus, un sondaj al Universității din Liverpool arată că doar 35% dintre cetățenii din Irlanda de Nord susțin unirea. Implicarea lui Trump în chestiunile britanice nu se oprește aici, președintele american făcând aluzii recente și la disputa privind Insulele Malvine.

Sursa: libertatea.ro