Premierul Vasile Tofan a prezentat în Parlament proiectul privind instituirea regimului special, argumentând că Republica Moldova intră în sezonul rece într-un context în care mai multe riscuri se suprapun: prețuri ridicate la gaze și carburanți, situația dificilă de pe piețele energetice, deficitul hidrologic și incertitudinile privind importurile de energie electrică, scrie independent.md.

Potrivit premierului, starea de alertă în sectoarele energetic și hidrologic expiră pe 25 septembrie, însă riscurile care au stat la baza instituirii acesteia s-au amplificat.

„Nu spun că mâine rămânem fără gaz, motorină, curent sau apă. Din contra, în ultimele două luni am reușit să stabilizăm mai multe situații dificile. Problema este că intrăm în sezonul rece cu mai multe riscuri mari care se suprapun în același timp. Avem practic o furtună perfectă”, a declarat Tofan.

Șeful Executivului a prezentat patru principale riscuri pentru următoarea perioadă.

Primul ține de aprovizionarea cu gaze și de prețurile de pe piața europeană. Tofan a spus că Moldova are contractat peste 90% din necesarul de gaze pentru iarnă, însă o parte importantă din volume este indexată la indicele TTF, ceea ce înseamnă că prețul final va depinde de evoluția pieței în perioada livrărilor.

Al doilea risc, potrivit premierului, este aprovizionarea cu carburanți. Tofan a amintit că în august stocurile de motorină au coborât la mai puțin de patru zile, iar 109 stații de alimentare raportau lipsa motorinei. În prezent, potrivit datelor prezentate de acesta, Moldova are aproximativ 10 zile de stocuri, iar numărul stațiilor cu probleme a scăzut la opt.

Un alt risc este situația hidrologică. Premierul a atras atenția asupra debitului redus al Nistrului și asupra scăderii nivelului apei în lacul de acumulare Novodnestrovsk. Potrivit lui Tofan, în ultimele săptămâni în lac au intrat în medie aproximativ 22 de metri cubi de apă pe secundă, în timp ce debitul de deversare trebuie menținut la cel puțin 60 de metri cubi pe secundă.

Totodată, seceta afectează producția de energie hidroelectrică. La Costești, producția ar fi scăzut cu aproximativ 55%, potrivit premierului.

Al patrulea risc invocat de Tofan este capacitatea de import a energiei electrice din Ucraina. Premierul a spus că, în orele de vârf din această iarnă, Moldova va avea nevoie de aproximativ 400–450 MW importați, în timp ce capacitatea garantată pe partea română este de circa 360 MW. Diferența ar urma să fie acoperită din alte surse regionale, inclusiv din Ucraina, însă autoritățile nu pot garanta că aceste volume vor fi disponibile în orice situație.

În timpul dezbaterilor din Parlament, proiectul a fost supus unui șir de întrebări din partea deputaților. Opoziția a criticat argumentele prezentate de Guvern și a cerut explicații privind necesitatea trecerii la starea de urgență, precum și măsurile concrete care ar urma să fie aplicate în această perioadă.

Discuțiile din plen au devenit pe alocuri tensionate, deputații lansând întrebări legate de gestionarea crizei energetice, prețurile la gaze și carburanți, rezervele disponibile și modul în care Guvernul intenționează să folosească instrumentele suplimentare oferite de starea de urgență.

Reprezentanții opoziției au criticat, de asemenea, politica Executivului în domeniul energetic și au pus sub semnul întrebării eficiența unor dintre măsurile adoptate până acum. În replică, reprezentanții Guvernului au susținut că instituirea stării de urgență are un caracter preventiv și urmărește să ofere autorităților instrumente suplimentare înainte de apariția unor eventuale crize.

Vasile Tofan a insistat că Guvernul nu solicită „un cec în alb”, ci instrumentele necesare pentru a interveni rapid dacă mai multe riscuri se materializează simultan.

„Rolul Guvernului nu este să aștepte ca o criză să se producă și apoi să explice de ce nu a acționat. Trebuie să avem instrumentele înainte ca aceste crize să se materializeze”, a declarat premierul.

Înainte de dezbaterile din Parlament, proiectul fusese aprobat de Guvern în ședința din 22 septembrie. Autoritățile au motivat măsura prin apropierea sezonului rece, evoluțiile de pe piețele internaționale, vulnerabilitatea aprovizionării cu energie și agravarea deficitului hidrologic.

Starea de urgență va intra în vigoare la 26 septembrie și va fi valabilă timp de 60 de zile.