Sursa citată scrie că anterior, numărul generaților în diverse structuri a fost mai mare, dar odată cu demilitarizarea unor instituții, s-au redus și posturile ocupate de generali. În cazul poliției, generalii au devenit chestori. Potrivit unui răspuns dat Europei Libere de instituția prezidențială de la Chișinău, în cei mai bine de 33 de ani de la declararea independenței Republicii Moldova, opt șefi de stat, inclusiv doi interimari, au semnat decrete prin care au acordat 89 de grade de general.

Primul decret de acordare a gradului de general în Moldova a fost semnat la 5 februarie 1992, de președintele Mircea Snegur, și îl viza pe Ion Costaș, acum în vârstă de 80 de ani. Cele mai recente decrete de aprobare a gradelor de general datează cu 9 decembrie 2024 și îi vizează pe Vitalie Micov și Sergiu Voinu – comandantul armatei moldovene și, respectiv, adjunctul acestuia. Decretele au fost semnate de actuala președintă Maia Sandu la finalul primul său mandat. Singura femeie general a fost regretata Feodosia Furculiță, care a îndeplinit funcția de director al Serviciului Vamal în perioada guvernării comuniste.

În contextul unor controverse legate de numele unor generali moldoveni [vizați inclusiv în dosare penale], Radu Burduja admite că situația s-ar datora și „legăturilor [și contextelor] politice”.

Director executiv al Institutului Euro-Atlantic pentru Consolidarea Rezilienței (IEACR) de la Chișinău, Radu Burduja, afirmă că au fost făcute tentative, de exemplu în 2015, de a îmbunătăți cadrul legal în sensul îndepărtării influențelor politice de ofițerii superiori. Acestea însă au eșuat pe linie parlamentară. La ora actuală s-ar pregăti amendarea legislației în acest sens.