Într-un briefing de presă, deputatul Artemie Cătănoi a declarat că, după modificările care au fost operate la lege în anul 2018 și au intrat în vigoare în martie 2019, au apărut multiple probleme. Și deși s-a dorit modernizarea procesului, realitatea arată contrariul – birocrație excesivă, confuzii juridice și nemulțumire din partea cetățenilor, transmite IPN.

Potrivit lui, printre cele mai mari dificultăți se numără terminologia complicată – regulile actuale sunt greu de înțeles pentru persoanele fără studii juridice, iar explicațiile notarilor nu fac decât să amplifice aceste confuzii.

Parlamentarul a menționat că, în ceea ce ține dreptul soțului supraviețuitor, actuala legislație îl exclude din prima clasă de moștenire, forțându-l să împartă bunurile cu rudele îndepărtate ale defunctului, fapt ce a generat conflicte și injustiție.

Un alt aspect ține de prezumția de acceptare a moștenirii. În prezent, moștenitorii devin automat titulari ai moștenirii, dacă nu au renunțat la aceasta în termen de trei luni. În condițiile în care multe familii sunt dispersate, membrii fiind în străinătate, identificarea moștenitorului este dificilă și adesea imposibilă, blocând dosarele succesorale.

Astfel, autorii proiectului își propun restabilirea soțului supraviețuitor în prima clasă de bunuri de moștenire. De asemenea, va fi eliminată prezumția de acceptare a moștenirii și revenirea la sistemul tradițional – moștenirea este acceptată doar prin cerere expres, depusă la dosar. O altă noutate este extinderea termenului de acceptare care va fi de 12 luni și nu 6, cum este în prezent.

Artemie Cătănoi a menționat că proiectul urmează să fie examinat în primă lectură săptămâna aceasta, iar între lecturi să fie organizate consultări publice cu părțile interesate.