În zonă se aflau numeroși civili, inclusiv copii 

Armata israeliană a folosită luni o bombă de 230 kg (500 lb) – o armă uriașă are generează o explozie masivă și împrăștie schije pe o arie largă – atunci când a atacat o cafenea aglomerată de pe malul mării, din Gaza.

Experții în drept internațional au declarat că folosirea unor astfel de muniții, în ciuda prezenței cunoscute a numeroși civili, inclusiv copii, femei și persoane în vârstă, a fost cu siguranță ilegală și poate constitui o crimă de război. 

Fragmentele de armă descoperite în ruinele cafenelei al-Baqa și fotografiate de The Guardian au fost identificate de experți ca fiind părți ale unei bombe MK-82 de 230 kg, de fabricație americană, utilizată în multe campanii de bombardament din ultimele decenii.

Un crater masiv, dovada suplimentară 

Craterul masiv lăsat de explozie a fost o dovadă suplimentară a utilizării unei bombe mari și puternice, cum ar fi MK-82, au declarat doi experți în muniție. 

Un purtător de cuvânt al Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF) a declarat că atacul cafenelei este în curs de revizuire și că „înainte de atac au fost luate măsuri pentru a reduce riscul de a afecta civilii”. Medici și alți oficiali au declarat că între 24 și 36 de palestinieni au fost uciși în atacul asupra cafenelei și că alte zeci au fost răniți.

Printre morți se numără un cunoscut regizor, o femeie de 35 de ani și un copil de patru ani. De asemenea, un băiat de 14 ani și o fată de 12 ani au fost răniți. 

Pierderi „excesive sau disproporționate” 

În conformitate cu dreptul internațional bazat pe Convențiile de la Geneva, este interzis ca o forță militară să lanseze atacuri care cauzează „pierderi accidentale de vieți civile”, care sunt „excesive sau disproporționate”, în raport cu avantajul militar care urmează să fie obținut. 

Ceea ce este considerat acceptabil poate fi interpretat, însă experții au declarat că numai o țintă a cărei eliminare ar putea avea un impact semnificativ asupra cursului unui conflict ar putea justifica moartea a zeci de civili.

Localul Al-Baqa, situat în aer liber, era compus din mai multe corturi amplasate de-a lungul plajei. Cel puțin 20 de oameni au fost uciși în atacul israelian în Gaza care a vizat, luni, o cafenea de pe malul mării frecventată de activiști, jurnaliști și locuitori din vestul Fâșiei. 

Armata israeliană ar fi știut 

Gerry Simpson, de la Human Rights Watch, a declarat: „Armata nu a spus pe cine viza, dar a declarat că a folosit supravegherea aeriană pentru a minimiza victimele civile, ceea ce înseamnă că știa că localul era plin în acel moment.

„Armata ar fi știut, de asemenea, că lansarea unei bombe de mari dimensiuni ar fi ucis și mutilat mulți dintre civilii aflați acolo. Utilizarea unei arme atât de mari într-o cafenea evident aglomerată riscă să constituie un atac ilegal disproporționat și ar trebui investigat ca o crimă de război”. 

Dr. Andrew Forde, profesor asistent la Dublin City University, expert în drepturile omului, a declarat că atacul a fost șocant. „Atunci când vedeți o situație în care sunt utilizate muniții grele, în special [într-un] spațiu civil aglomerat, chiar și cu cea mai bună țintire din lume… aceasta va crea un rezultat fără discriminare care nu este în conformitate cu… convențiile de la Geneva”, a spus el. 

Cafeneaua al-Baqa, administrată de o familie, a fost înființată în urmă cu aproape 40 de ani și era cunoscută ca un loc de recreere pentru tineri și familii din orașul Gaza. Aici se serveau băuturi răcoritoare, ceai și biscuiți.

Un subiect complex și controversat 

Acuzațiile de crime de război împotriva Israelului sunt un subiect complex și controversat, dezbătut intens pe scena internațională. Diverse organizații pentru drepturile omului, precum Amnesty International și Human Rights Watch, precum și anchetatori ai ONU, au acuzat Israelul de comiterea unor crime de război în contextul conflictului israeliano-palestinian, în special în timpul operațiunilor militare din Fâșia Gaza.

Aceste acuzații se referă la o serie de acțiuni, inclusiv: 

Bombardarea unor ținte civile: Criticii susțin că Israelul a bombardat în mod disproporționat zone rezidențiale, școli, spitale și alte infrastructuri civile din Gaza, cauzând un număr mare de victime civile. 

Utilizarea de muniții cu dispersie și fosfor alb: Utilizarea acestor arme în zone dens populate a fost condamnată de organizațiile pentru drepturile omului, care susțin că acestea pot provoca victime civile. 

Blocada Gaza: Blocada impusă de Israel asupra Fâșiei Gaza a fost descrisă de unii drept o formă de pedeapsă colectivă, care afectează grav populația civilă. 

Tratamentul prizonierilor palestinieni: Au existat acuzații de tortură și maltratare a prizonierilor palestinieni de către forțele israeliene. 

IDF „nu vizează niciodată civili” 

Deși majoritatea celor 2,3 milioane de locuitori din Gaza suferă acut din cauza malnutriției crescânde și amenințării continue a foametei, unii au economii sau salarii care le permit să frecventeze puținele cafenele rămase. Zona portuară în care se află cafeneaua al-Baqa nu a fost acoperită de niciunul dintre ordinele de evacuare emise de FDI pentru a avertiza cu privire la operațiunile militare iminente. 

Marc Schack, profesor asociat de drept internațional la Universitatea din Copenhaga, a declarat: „Este aproape imposibil de văzut cum poate fi justificată utilizarea acestui acest tip de muniție”. Trevor Ball, cercetător în domeniul armelor și fost specialist de deminare a munițiilor explozive în armata SUA, a identificat o secțiune de coadă Jdam și o baterie termică fapt care, în opinia sa, sugerează că a fost lansată o bombă MPR500 sau MK-82.

Un alt expert cu o vastă experiență în conflictele recente a identificat bomba în mod similar. Un al treilea a declarat că nu a putut face o evaluare fiabilă din imaginile care i-au fost prezentate. 

Israelul dispune de o gamă largă de muniții și a folosit frecvent arme mai mici pentru lovituri de precizie împotriva persoanelor din Gaza, Liban și în recenta ofensivă aeriană în Iran. La începutul acestui an, IDF a afirmat că și cele mai sofisticate măsuri utilizate pentru a evalua pagubele produse civililor nu au fost niciodată perfecte. 

„În timp ce unele ținte sunt potrivite pentru încărcături mai mici, altele pot necesita muniții mai grele pentru a obține succesul misiunii – de exemplu, atunci când se intenționează distrugerea unor tuneluri subterane”. 

Marți, un purtător de cuvânt al guvernului israelian a declarat că IDF „nu vizează niciodată civili”. Israelul a acuzat în repetate rânduri Hamas că folosește civili drepturi scuturi umane, acuzație pe care gruparea militantă islamistă o neagă. 

Unul dintre cele mai ample ordine de evacuare 

Înainte să bombardeze cafeneaua, Israelul a efectuat mai multe lovituri în timpul nopții. Atacul de la cafenea a avut loc după ce Israelul a efectuat o serie de lovituri aeriene în Gaza în timpul nopții, determinând strămutarea în masă a sute de familii palestiniene, spun localnicii. 

Echipele de salvare au recuperat cadavrele a cinci persoane după bombardamentul nocturn. 

Zeci de alți civili răniți au fost evacuați la spitalul Al-Ahli din orașul Gaza, potrivit oficialităților din Fâșie. 

Bombardamentul nocturn s-a produs după ce armata israeliană a emis unul dintre cele mai ample ordine de evacuare de la reluarea războiului, în martie. 

Intensificarea operațiunilor statului evreu în Gaza vine pe fondul presiunilor crescânde asupra prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu de a ajunge la un acord de încetare a focului cu Hamas. 

Sâmbătă, președintele american Donald Trump a scris pe rețelele de socializare că Netanyahu lucrează „chiar în acest moment” la negocierea unui acord cu gruparea militantă palestiniană. 

Eforturi pentru negocierea unui nou armistițiu 

Cu câteva zile mai înainte, un oficial Hamas de rang înalt a declarat, la rândul lui, că mediatorii și-au intensificat eforturile pentru a negocia un nou acord privind încetarea focului și eliberarea ostaticilor, dar că negocierile cu Israelul rămân în impas. 

Un prim acord de încetare a focului a eșuat în martie, când Israelul a reluat atacurile în Gaza. 

De la lansarea războiului din Fâșia Gaza, ca răspuns la atacul fără precedent comis de Hamas în teritoriul israelian pe 7 octombrie 2023, Israelul a reușit să-i elimine pe aproape toți liderii acestei mișcări islamiste palestiniene, dar și pe cei ai organizației șiite libaneze Hezbollah. 

Pe 7 octombrie 2023, în atacul sângeros al Hamas în Israel au fost ucise 1.200 de persoane, inclusiv peste 40 de americani, și 253 au fost răpite în Gaza. Acest atac a declanşat un asalt israelian devastator asupra Fâşiei Gazei, enclava palestiniană aflată sub controlul grupării teroriste. 

Puncte-cheie ale conflictului 

Rădăcinile conflictului sunt complexe și adânc înrădăcinate în istoria regiunii, incluzând disputa teritorială, aspirațiile naționale palestiniene și ideologiile conflictuale. 

Contextul regional: Conflictul Israel-Hamas este influențat și de dinamica regională mai largă, inclusiv rivalitatea dintre Iran (care sprijină Hamas) și Arabia Saudită, precum și de implicarea altor actori regionali. 

Disputa teritorială: În centrul conflictului se află disputa asupra teritoriilor palestiniene, în special Fâșia Gaza și Cisiordania, pe care Israel le-a ocupat în urma Războiului de Șase Zile din 1967. Hamas, care nu recunoaște existența Israelului, își propune să stabilească un stat palestinian independent pe întreg teritoriul Palestinei istorice. 

Violența și atacurile: Conflictul este marcat de cicluri repetate de violență, inclusiv atacuri cu rachete lansate de Hamas din Gaza către Israel și operațiuni militare israeliene în Gaza. Aceste confruntări au dus la numeroase victime civile de ambele părți. 

Blocada Gaza: Israelul impune o blocadă asupra Fâșiei Gaza, restricționând circulația persoanelor și a bunurilor, ceea ce a agravat situația umanitară din Gaza. 

Eforturi de pace eșuate: De-a lungul anilor, au existat numeroase încercări de a media un acord de pace între Israel și palestinieni, inclusiv Hamas. Cu toate acestea, aceste eforturi au eșuat în mare parte din cauza diferențelor ireconciliabile dintre cele două părți.

Sursa: libertatea.ro