Parlamentul înăsprește sancțiunile pentru braconaj: amenzi de până la 42.500 de lei și până la 3 ani de închisoare
Parlamentul a adoptat în lectura a doua un proiect de lege care înăsprește măsurile de combatere a braconajului și introduce reguli mai clare pentru gestionarea fondului cinegetic.
Documentul prevede introducerea carnetului de vânător, care va confirma oficial calitatea de vânător a unei persoane fizice. Acesta va putea fi eliberat atât în format fizic, cât și electronic, contra unei taxe de 660 de lei, achitată în contul trezorerial al Agenției de Mediu.
Totodată, sunt extinse atribuțiile administratorului fondului cinegetic. Acesta va fi responsabil de elaborarea și aprobarea Ghidului privind gestionarea, organizarea și amenajarea fondului cinegetic, a Codului de etică al vânătorului și a Regulamentului privind statutul paznicului de vânătoare.
Proiectul stabilește expres ce fapte vor fi considerate vânătoare ilicită sau braconaj. Printre acestea se numără vânătoarea fără calitatea de vânător sau fără permis valabil, folosirea fără drept a armelor de vânătoare și utilizarea unor arme, muniții sau dispozitive interzise.
În categoria faptelor interzise intră și folosirea dispozitivelor de vedere pe timp de noapte și a celor cu termoviziune, urmărirea animalelor sălbatice cu mijloace de transport, inclusiv cu drone, recoltarea unor specii care nu sunt înscrise în permis și capturarea, rănirea sau uciderea ilegală a speciilor protejate.
De asemenea, va fi considerată vânătoare ilicită transportarea, deținerea, comercializarea sau punerea în circulație a vânatului ori a produselor provenite din braconaj.
Prin modificările propuse la Codul contravențional și Codul penal, sancțiunile sunt majorate. Astfel, o persoană fizică implicată în braconaj care a cauzat un prejudiciu de peste 10.000 de lei va putea fi sancționată cu amendă de până la 42.500 de lei, muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare de până la trei ani.
În cazul persoanelor juridice, amenda poate ajunge la 200.000 de lei, cu posibilitatea privării de dreptul de a exercita o anumită activitate.
Proiectul reglementează și cazurile în care pot fi aprobate cote suplimentare de recoltare sau vânătoarea în afara perioadelor obișnuite pentru mistreț, vulpe, șacal și cormoranul-mare.
Aceste măsuri vor putea fi aplicate în situații precum apariția sau răspândirea unor boli transmisibile ale animalelor sau pentru prevenirea și combaterea daunelor produse culturilor agricole, fondului forestier, resurselor piscicole, bunurilor sau animalelor domestice.
Inițiativa legislativă a fost înaintată de deputata PAS Veronica Briceag.
Maia Sandu: Rusia ar fi vrut să transforme Republica Moldova într-un „al doilea Belarus”
Președinta Maia Sandu afirmă că Rusia a urmărit să transforme Republica Moldova într-un „al doilea Belarus”, pentru a-i folosi teritoriul împotriva Ucrainei și a Uniunii Europene. Într-un discurs la Moldova Security Forum, șefa statului a declarat că alegătorii moldoveni au împiedicat realizarea acestui plan.
(VIDEO) Igor Grosu, după ședința cu ușile închise: Parlamentul a aprobat noua structură a Forțelor Armate
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a venit cu precizări după ședința secretă organizată joi, 8 octombrie, la Parlament. Potrivit speaker-ului, în cadrul ședinței s-a discutat despre securitatea Republicii Moldova și a fost aprobată noua structură a Forțelor Armate.
Guvernul propune o nouă hartă administrativ-teritorială: 273 de primării și trei regiuni
Guvernul a prezentat, pe 8 octombrie, propunerea pentru o nouă organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Față de structura administrativă cu 898 de primării existentă înainte de începerea proceselor de amalgamare, noua hartă propune reducerea numărului acestora la 273. Totodată, actualele raioane ar urma să fie reorganizate în trei regiuni – Nord, Centru și Sud.