Acest acord extraordinar ar avea nevoie mai întâi de aprobarea unor înalţi funcţionari din Departamentul Justiţiei care anterior au fost chiar avocaţii apărării lui Trump sau i-au reprezentat pe apropiaţii săi, ceea ce ar pune o problemă de etică.

Negocierile de soluţionare au la bază două plângeri administrative separate, depuse de avocaţii lui Trump în timp ce acesta nu mai era în funcţie, în 2023 şi 2024.

Una dintre ele solicita despăgubiri pentru ancheta la care el şi persoanele din anturajul său au fost supuşi în cazul referitor la legăturile campaniei sale din 2016 cu guvernul rus.

A doua plângere, care a fost făcută publică anul trecut, se referă la acuzaţiile că Trump a fost urmărit penal în mod abuziv de către consilierul special de atunci, Jack Smith, şi că drepturile sale la viaţă privată au fost încălcate când FBI i-a percheziţionat proprietatea Mar-a-Lago în căutarea unor documente clasificate, în august 2022.

Într-o apariţie în Biroul Oval, săptămâna trecută, alături de procurorul general Pam Bondi, directorul FBI Kash Patel şi procurorul general adjunct Todd Blanche, Trump a părut să facă aluzie la negocierile şi la natura neobişnuită a faptului că Departamentul de Justiţie ar urma să plătească o despăgubire actualului preşedinte în funcţie.

„Am un proces care mergea foarte bine, iar când am devenit preşedinte, am spus: «Într-un fel, mă dau în judecată pe mine însumi». Nu ştiu cum se soluţionează procesul, voi spune să-mi daţi atâţia dolari şi nu ştiu ce să fac cu procesul”, a spus Trump. „Pare cam rău, mă dau în judecată pe mine însumi, nu?” a continuat el.

Conform reglementărilor, orice acord ar trebui să fie aprobat fie de procurorul general adjunct, fie de procurorul general asociat. Todd Blanche l-a reprezentat pe Trump atât în cazul documentelor clasificate, cât şi în cazul din 6 ianuarie intentat de Smith, în timp ce procurorul general adjunct, Stan Woodward, l-a reprezentat pe Walt Nauta, co-inculpatul lui Trump în cazul documentelor clasificate.

Trump a pledat nevinovat în ambele cazuri, înainte ca acestea să fie clasate în urma realegerii lui Trump, datorită unei politici de lungă durată a Departamentului de Justiţie care interzice urmărirea penală a unui preşedinte în exerciţiu.

Întrebat, marţi, de reporteri în Biroul Oval despre aceste informaţii, Trump a declarat: „Nici măcar nu vorbesc cu ei despre asta – tot ce ştiu este că mi-ar datora o mulţime de bani, dar eu nu, nu caut bani. I-aş da în scopuri caritabile sau ceva de genul ăsta”.

„Este interesant, pentru că eu sunt cel care ia decizia, nu-i aşa?”, a continuat Trump. „Şi ştiţi că decizia ar trebui să treacă pe la biroul meu şi este extrem de ciudat să iau o decizie în care eu mă plătesc pe mine. Cu alte cuvinte, v-aţi confrunat vreodată cu un caz în care trebuie să decideţi cât să vă plătiţi pe voi înşivă ca despăgubiri? Dar am suferit daune foarte mari şi orice bani aş primi, i-aş dona în scopuri caritabile”, a spus Trump.

Întrebat dacă Blanche sau Woodward ar fi în conflict de interese în cazul semnării unei astfel de înţelegeri, un purtător de cuvânt al Departamentului Justiţiei a declarat pentru ABC News: „În orice circumstanţă, toţi funcţionarii Departamentului Justiţiei urmează îndrumările funcţionarilor responsabili cu etica profesională”.

Departamentul Justiţiei a refuzat să comenteze despre stadiul negocierilor.

De la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a iniţiat o serie de proceduri judiciare împotriva mass-media şi a altor organizaţii pe care le acuză de părtinire, câştigând uneori sume enorme de bani. 

Sursa: news.ro