În iunie, discursul propagandistic anti-reintegrare a devenit mai agresiv, reintegrarea fiind asociată cu termeni precum „exterminare”, „genocid”, „ocupație” și „românizare forțată”. Astfel, populației i se sugerează că reintegrarea reprezintă „o amenințare existențială”, transmite realitatea.md.

„În paralel, propaganda promovează mitul unui „popor transnistrean” cu o identitate și o istorie distincte de cele ale Republicii Moldova. Aceste narațiuni sunt răspândite prin televiziune, cinematografe și instituții de învățământ, pentru a legitima pretinsa „statalitate transnistreană” și a prezenta reintegrarea drept imposibilă. 

Totodată, așa-numitul „minister al securității” („MGB”) a intensificat mesajele despre presupuse atacuri teroriste și un „război hibrid” purtat de Chișinău. În același timp, „MGB” a publicat o listă cu 19 platforme media, printre care publicații independente precum Zona de Securitate, MOCT și Маленькая Страна, și i-a avertizat pe locuitori să nu colaboreze cu acestea. Această acțiune ilegală reprezintă o tentativă de intimidare a jurnaliștilor și de limitare a accesului populației la surse independente de informare. 

În acest context, autoritățile constituționale trebuie să dezvolte punți de legătură și de dialog direct cu populația regiunii, precum și să comunice proactiv și constant despre procesul de reintegrare”, se arată în raportul Promo-LEX.

Concomitent, structurile transnistrene ilegale au promovat mai multe măsuri care extind mecanismele de control și supraveghere asupra locuitorilor regiunii transnistrene. Printre deciziile de acest gen se numără simplificarea procedurilor de dobândire a cetățeniei ruse, extinderea verificărilor informațiilor din acte de stare civilă către comisariate militare, inclusiv a femeilor de până la 50 de ani, dar și interzicerea utilizării termenului „Transnistria”.

Experții notează că în regiune  reducerile bugetare afectează programele sociale, medicale, educaționale și de infrastructură. Finanțarea programelor de imunizare și de asistență oncologică a fost redusă cu 75%, programul destinat actualizării manualelor școlare a fost suspendat, iar în mai multe localități iluminatul stradal a fost întrerupt. Tarifele la transport public au crescut, iar prin Fondul de Sprijin Social „Împreună”, locuitorilor regiunii li s-a solicitat să contribuie inclusiv la plata pensiilor, a salariilor și a prestațiilor sociale, precum și a indemnizațiilor acordate angajaților structurilor paramilitare și de securitate ilegale.