Seceta a coborât Dunărea la niveluri record 

Săptămâni întregi de temperaturi ridicate și lipsa precipitațiilor au coborât nivelul Dunării, al doilea cel mai lung fluviu din Europa, la cote record în Serbia și Croația.

În orașul Novi Sad, ambarcațiunile au rămas blocate în nămol, iar sute de kilometri pătrați de bancuri de nisip au ieșit la suprafață. Potrivit focus.de, în mai multe sectoare ale fluviului, Dunărea a dezvăluit epave care au rămas ascunse sub apă timp de zeci de ani.

O barjă scufundată în 1937 a reapărut în Croația 

Institutul Hidrometeorologic de Stat din Croația (DHMZ) a confirmat că nivelul Dunării rămâne extrem de scăzut. La Batina a fost înregistrată o cotă de minus 109 centimetri, iar la Vukovar de minus 49 de centimetri, valorile continuând să scadă sau să stagneze. Valorile negative ale nivelului apei nu înseamnă că fluviul are doar câțiva centimetri adâncime, deoarece măsurătorile sunt raportate la un punct local de referință, și nu la fundul albiei.

În apropierea localității Opatovac, în Croația, pupa unei epave a devenit vizibilă deasupra apei. Primăria comunei Lovas a confirmat descoperirea într-o postare publicată pe Facebook.

Locuitorii spun că își amintesc că, în urmă cu aproximativ 15 ani, se puteau observa doar mici porțiuni ale epavei, însă niciodată o parte atât de mare a navei. Potrivit primarului din Lovas, Lea Vidić, autoritățile au identificat deja un articol de presă din anul 1937 care relata despre scufundarea acesteia. 

Conform informațiilor, cargoul maghiar „Fulton” se îndrepta spre Novi Sad și tracta o barjă încărcată cu cărbune, aparținând unei companii austriece de navigație cu aburi. Încărcătura era echivalentul a aproximativ 50 de vagoane de cale ferată. În apropiere de Opatovac s-a produs un accident ale cărui cauze nu au fost elucidate nici până astăzi, iar barja s-a scufundat împreună cu întreaga încărcătură.

În Serbia au reapărut epavele unei flote militare germane din 1944 

La aproximativ 500 de kilometri în aval, în apropierea localității Prahovo din Serbia, au reapărut epavele unei flote militare germane scufundate în anul 1944. Navele au fost scufundate intenționat de armata germană în timpul retragerii din fața înaintării Armatei Roșii.

Banca Europeană de Investiții a prezentat informații despre această flotă în cadrul lucrărilor de deminare și curățare desfășurate în 2024. Potrivit istoricilor, aproximativ 200 de ambarcațiuni au fost scufundate atunci, printre ele aflându-se nave înarmate, ambarcațiuni de debarcare, nave de transport, remorchere și barje. Un proiect finanțat de Uniunea Europeană, prin Western Balkans Investment Framework, prevede îndepărtarea a 21 dintre epavele care îngreunează navigația pe un sector de cinci kilometri al Dunării. Proiectul este programat să se încheie în iunie 2028. 

Banca Europeană de Investiții avertizează însă că unele dintre aceste epave ar putea conține încă muniție, ceea ce impune măsuri speciale de siguranță în timpul operațiunilor de recuperare.

Nivelul scăzut al Dunării afectează navigația 

Reducerea nivelului apei creează probleme suplimentare pentru transportul fluvial. Navele încărcate riscă să eșueze mai ușor, iar obstacolele ieșite la suprafață reduc spațiul disponibil pentru manevre. 

Încă din luna ianuarie, autoritatea portuară din Vukovar avertizase asupra nivelului scăzut al apei în canalul stâncos Mohovo. Situația actuală accentuează astfel o problemă cunoscută de mai multe luni.

Importurile de combustibil, afectate 

Consecințele economice sunt deja vizibile. 

Potrivit agenției Reuters, ministrul Energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović, a declarat că importurile de combustibil din luna iulie au reprezentat doar 25% din obiectivul lunar, în condițiile în care barjele și petrolierele au navigat la doar 30-40% din capacitatea lor.

Cercetătorii leagă seceta de schimbările climatice 

Organizația World Weather Attribution a publicat la sfârșitul lunii iulie o analiză privind seceta din Europa de Est. Potrivit cercetării, schimbările climatice provocate de activitatea umană au făcut ca deficitul de umiditate din sol observat în regiune să fie de aproximativ 11 ori mai probabil, iar condițiile favorabile evaporării intense din perioada ianuarie-iunie de aproximativ 40 de ori mai probabile. 

Cercetătorii subliniază că aceste concluzii nu pot fi aplicate direct nivelurilor înregistrate în anumite puncte de măsurare, precum Batina sau Prahovo.

Totodată, Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice a anunțat că luna iunie 2026 a fost a doua cea mai călduroasă lună iunie înregistrată vreodată în Europa, fiind însoțită de niveluri foarte scăzute ale râurilor în numeroase regiuni din Europa Centrală și de Est. 

În România, Centrala Nuclearoelectrică (CNE) Cernavodă își sistează temporar producția de energie electrică, după ce Unitatea 2 va fi oprită controlat joi, 30 iulie, de la ora 10:00, sau în cursul nopții, în funcție de ritmul de scădere a debitului Dunării. Măsura vine la doar două zile după ce Unitatea 1 a fost deconectată din motive similare. Decizia a fost luată pe fondul unei secete severe, care a coborât nivelul Dunării la valori critice, fără precedent în ultimii ani.

Sursa: libertatea.ro