Potrivit lui, Curtea a explicat că în Art. 16 din Codul electoral nu au fost stabilite criteriile de individualizare a restricțiilor dreptului de a fi ales și nu există remedii judiciare efective de contestare a deciziilor de aplicare a restricțiilor respective.

,,Parlamentul este obligat să pună în acord legislația cu decizia CC. Reținând considerentele Curții Constituționale, azi, 4 octombrie, Parlamentul se va întruni astăzi în ședință plenară pentru a completa Codul electoral cu prevederi care îl va pune în acord cu considerentele reținute de Curtea Constituțională.” a declarat Igor Grosu.

Astfel, în lege vor fi stabilite criteriile de individualizare și posibilitatea contestării deciziilor administrative, așa cum rezultă din hotărârea Curții și din jurisprudența CtEDO:

1. În primul rând, vor fi stabilite criteriile de individualizare a restricțiilor dreptului de a fi ales. Acestea se vor referi în principal la aspectele care rezultă expres din hotărârea Curții Constituționale de declarare a neconstituționalității Partidului Politic Șor.
2. De asemenea, legea de completare a Codului electoral va prevedea și remediul judiciar efectiv –  posibilitatea contestării la Curtea de Apel Chișinău a deciziilor administrative prin care se vor aplica restricțiile respective.

,,Ca să fie clar – grupările criminale organizate nu sunt compatibile cu democrația. Curtea Constituțională a spus asta foarte clar atunci când a declarat gruparea criminală Șor în afara constituționalității. Grupările criminale atentează la securitatea națională și la procesul unor alegeri libere și corecte.” a mai spus el.

În context, Igor Grosu a declarat că, Parlamentul are obligația de a opera modificări la Codul electoral care să fie în acord cu constatările Curții și jurisprudenței CtEDO.

,,La modul practic: restricțiile de a candida la alegerile locale din 5 noiembrie 2023 se vor referi în mod clar la persoanele care nu pot fi admise în calitate de concurenți electorali. Este vorba despre persoanele cu statut de învinuit, bănuit sau inculpat de săvârșirea infracțiunilor care au fost menționate ca argument de Curte la declararea neconstituționalității partidului, au realizat nemijlocit acțiuni care au constituit argumente reținute în hotărârea CC de declarare a neconstituționalității partidului, au fost excluse din scrutinul electoral anterior ca urmare a încălcării principiului finanțării ilegale comise în mod intenționat sau au fost incluse în sancțiunile internaționale reținute în cuprinsul hotărârii CC.” a spus Grosu.

Președintele Parlamentului spune că, instituțiile statului – Inspectoratul General al Poliției, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate, Procuratura Generală – vor prezenta informația cu privire la persoanele care cad sub incidența acestor criterii. Comisia Electorală Centrală, în baza acestei informații, va adopta lista persoanelor ce nu pot fi înregistrate în calitate de concurenți electorali și o va prezenta organelor electorale, care vor respinge persoanele menționate în calitate de concurenți electorali sau vor anula înregistrarea concurentului dacă acesta este deja înregistrat. Aceste decizii ale organelor electorale pot fi contestate la Curtea de Apel Chișinău, în termen de 1 zi de la data adoptării hotărârii. 

,,Aceste reglementări sunt deja efective prin decizia CSE din 4 octombrie. Organele electorale au obligația ca, chiar din acest moment, să se conformeze noilor prevederi.” a conchis ei.