Litigiul a fost generat de refuzul ASP de a continua o schemă contractuală considerată păguboasă și marcată de suspiciuni de corupție, moștenită din anii precedenți. După schimbarea conducerii în 2021, instituția a sistat plățile considerate nejustificate și a decis să apere interesul public, chiar dacă acest lucru a dus la inițierea unui proces de arbitraj internațional.

Dosarul vizează mai multe contracte semnate anterior, prin care statul era obligat să achite taxe de tip „royalty” către companii private pentru utilizarea unor tehnologii la producerea documentelor de identitate. Această taxă era inclusă în costul serviciului, astfel încât fiecare cetățean care își perfecta pașaportul achita nejustificat circa 13 dolari.

„Contractele respective au fost parte a unei scheme dezavantajoase pentru stat și cetățeni. În baza suspiciunilor de abuz de serviciu, corupție și spălare de bani, în anul 2021 a fost pornită cauza penală care vizează fapte comise în perioada 2014–2020, cu prejudicii financiare totale estimate la circa 41 milioane Euro, de către foști factori de decizie din instituțiile responsabile de emiterea actelor de identitate”, se arată în comunicatul ASP.

Agenția Servicii Publice subliniază că lupta împotriva schemelor de corupție și a contractelor dezavantajoase pentru stat rămâne o prioritate și anunță că va continua să coopereze cu organele de anchetă pentru elucidarea completă a acestui caz. Instituția își reafirmă angajamentul pentru transparență, integritate și gestionarea corectă a resurselor publice.