Potrivit ministrului, o echipă de ingineri analizează cum pot autoritățile să aplice modele de inteligență artificială pentru a identifica mult mai bine întreprinderile, agenții economici unde există suspiciune rezonabilă cu privire la munca informală. Vedem dacă putem să utilizăm un asemenea mecanism în R. Moldova.

El se bazează pe schimbul de date. Spre exemplu dacă într-o companie majoritatea angajaților primesc salariul minim pe țară, acesta este un indiciu că o parte din salarizare este în plic. Dar în practică sistemul va fi mul mai sofisticat.

Alexei Buzu a menționat că utilizarea inteligenței artificiale în acest domeniu este o practică des întâlnită în Europa.

„Colegul nostru din Estonia a spus că guvernul estonian utilizează la moment peste 80 de modele de ai în sistemele sale”, a adăugat ministrul.

Buzu a menționat că inteligența artificială nu este unica soluție de luptă cu munca informală.

„Trebuie să avem un instrumentariu foarte larg, de la asigurare unei reforme adecvate a instituțiilor de bază, la un dialog mult mai strategic și eficient cu angajatorii, programe de împuternicire a salariaților, programe de prevenție de formalizare, inteligința artificială și alte soluții pe care putem să le găsim”, a spus ministrul.

În conformitate cu o analiză realizată de Biroul Național de Statistică, în trimestrul trei al anului 2023, munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 8,2% față de 6,8% în trimestrul III 2022. Datele mai arată că în sectorul informal au lucrat 17,2% din totalul persoanelor ocupate în economie.