Demersul este semnat de Asociația Patronală „Camera de Comerț Americană din Moldova” (AmCham Moldova), Camera de Comerț și Industrie moldo-franceză – CCI France Moldavie și Asociația Investitorilor din România în Republica Moldova, scrie bizlaw.md.

Potrivit organizațiilor, plafonul de 70 de lei este aplicabil din 2023, iar în perioada ianuarie 2023 – iulie 2026, indicele prețurilor de consum a crescut cumulat cu 24,62%. În opinia semnatarilor, majorarea până la 100 de lei ar permite recuperarea în mare parte a valorii reale pierdute prin inflație.

Organizațiile cer Guvernului să aplice mecanismul de indexare prevăzut de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, care leagă valoarea nominală a acestora de evoluția indicelui prețurilor de consum.

În document se mai arată că valoarea de 55 de lei, aplicată în 2020 și ajustată ulterior la 70 de lei, ar reprezenta în prezent aproximativ 100 de lei dacă este raportată la creșterea cumulată a prețurilor din perioada 2020–2026. Organizațiile consideră că majorarea solicitată ar recupera, în mare parte, pierderea puterii de cumpărare a tichetului.

Semnatarii susțin că actualizarea plafonului trebuie analizată nu doar prin prisma beneficiului pentru salariați, ci și a efectelor economice și fiscale ale sistemului de tichete de masă.

Potrivit demersului, majorarea valorii tichetelor ar putea genera venituri suplimentare pentru buget prin contribuțiile sociale aferente și prin taxele rezultate din consum. Banii utilizați prin tichete ajung în magazine, restaurante, cantine și alte unități de alimentație publică, iar activitatea economică generată produce, potrivit organizațiilor, TVA, venituri impozabile și alte plăți către buget.

Organizațiile fac referire și la un studiu de impact realizat anterior. Potrivit datelor prezentate în demers, după introducerea impozitării tichetelor de masă în 2020, valoarea tichetelor acordate s-a redus cu circa 45%, iar numărul angajaților care beneficiau de acestea a scăzut cu aproximativ 40%. În document se menționează că au renunțat în special companiile mici și mijlocii.

Un alt argument este că majorarea plafonului nu ar obliga angajatorii să acorde tichete în valoare de 100 de lei. Potrivit organizațiilor, plafonul reprezintă o limită maximă, iar companiile vor decide în continuare nivelul beneficiului în funcție de situația financiară și de politica proprie de remunerare.

În demers este invocat și rolul tichetelor în orientarea consumului către circuitul comercial oficial. Organizațiile citează un studiu potrivit căruia 72% dintre angajații chestionați au declarat că tichetele îi determină să cumpere mai mult din comerțul oficial decât din circuitul neoficial.

Semnatarii mai susțin că tichetele de masă pot contribui la menținerea atractivității locurilor de muncă formale, în condițiile deficitului de forță de muncă. Datele studiului citat în document arată că 76% dintre angajații beneficiari consideră tichetul de masă un adaos la venit, iar aproximativ trei sferturi dintre beneficiari s-au declarat extrem de satisfăcuți de acest instrument.