„După adoptarea Legii nr. 243/2021 privind amnistia, mai multe instituții ale statului au sesizat Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la neaplicarea de către judecători a prevederilor acestei legi. În anii 2022 și 2023, Inspecția judiciară a înregistrat numeroase sesizări din partea persoanelor condamnate și a unor autorități publice, solicitând atragerea la răspundere disciplinară a unor judecători pentru pretinsa neaplicare a Legii nr. 243/2021. Aceste sesizări au fost examinate și au fost formulate decizii de inadmisibilitate, transmite Unimedia.

În perioada 2021–2023, au fost formulate mai multe excepții de neconstituționalitate de către judecători, care au fost respinse de Curtea Constituțională, prin deciziile DCC nr. 9 din 20 ianuarie 2022, DCC nr. 20 din 17 februarie 2022 și DCC nr. 95 din 12 iulie 2022.

Pe 10 noiembrie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a organizat o ședință de lucru dedicată aplicării Legii nr. 243/2021 în privința persoanelor condamnate la detenție pe viață. La această ședință au participat reprezentanți din mai multe instituții, inclusiv Ministerul Justiției, Procuratura Generală, Administrația Națională a Penitenciarelor, Curtea Supremă de Justiție, Consiliul Superior al magistraturii și judecători. În cadrul discuțiilor, judecătorii au subliniat că, prin comutarea pedepsei aplicabile condamnaților la detenție pe viață, aceștia își schimbă statutul din „condamnat la detenție pe viață” în „condamnat la pedeapsa cu închisoarea” pentru o perioadă determinată. Aceasta presupune posibilitatea reducerii pedepsei, în conformitate cu reglementările legale existente, inclusiv cele referitoare la condițiile de detenție.

Totodată, trebuie menționat că aplicarea Legii nr. 243/2021 a fost o provocare pentru sistemul judiciar, având în vedere complexitatea aplicării sale în contextul diversității situațiilor specifice fiecărui condamnat. De asemenea, s-a subliniat că legiuitorul este responsabil pentru reglementarea clară a condițiilor de executare a pedepsei comutate, în scopul protejării drepturilor victimelor și asigurării unei justiții echitabile.

Este important de reținut că judecătorii au obligația imperativă de a aplica legea și de a respecta principiile constituționale. În acest sens, instanțele competente au analizat mai multe cazuri individuale, iar deciziile emise au reflectat atât reglementările legale în vigoare, cât și circumstanțele specifice ale fiecărui caz”, se arată într-un comunicat emis de reprezentanții CSM.

Pe 4 aprilie 2025, deputata Olesea Stamate a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate și din fracțiune, care i-a cerut să-și depună mandatul de parlamentar.

Olesea Stamate, la rândul său, a anunțat că „a primit cu înțelegere” decizia foștilor săi colegi. „Cunosc adevărul și am sufletul împăcat: toate acțiunile mele au fost corecte și legale”, a declarat aceasta.
Ulterior, Stamate a dat de înțeles că deocamdată, nu planifică să-și depună mandatul de parlamentară, așa cum i-a cerut liderul formațiunii, Igor Grosu. „Așa cum am promis și în campania electorală, și în toate comunicările mele cu cetățenii, eu voi continua să lupt pentru dreptate și pentru justiție”, a declarat deputata.

Decizia PAS a venit după scandalul pe eliberarea din pușcărie a mai multor deținuți, condamnați pe viață, care a fost posibilă în urma unor modificări legislative promovate de Stamate încă în 2022, inclusiv la Legea amnistiei.

În context, liderul PLDM, Vlad Filat, susține că „Olesea Stamate este doar o piuliță în toată această guvernare incompetentă”. „Ea este de vină pentru că a propus niște modificări ce au permis mai multor criminali să ajungă la libertate, dar le-au votat toți deputații PAS. Acum ne întrebăm, ei citesc vreodată ce votează? Și dacă citesc, ei măcar înțeleg ceva?!”, a comentat fostul premier.

Și primarul de Chișinău, Ion Ceban, a venit cu o reacție după ce Olesea Stamate a fost exclusă din PAS, în contextul scandalului privind eliberarea din închisoare a unor persoane condamnate pe viață. „Este extrem de grav ceea ce s-a întâmplat și vă invit pe toți să vă dați demisia odată și odată, mamă de incompetenți ce sunteți, pentru că ați pus în pericol securitatea națională”, a declarat edilul într-un filmuleț postat pe rețelele de socializare.

Totodată, și fostul viceministru al Justiției Nicolae Eșanu a comentat scandalul cu Legea Amnistiei, subliniind rolul șefei statului în acest proces, căreia îi revine atribuția de a promulga legile votate de Parlament, ulterior acestea fiind publicate în Monitorul Oficial, moment din care intră în vigoare. „Autorii comunicatului și cei care au reacționat nu știu că procesul legislativ include și etapa promulgării sau nu au curajul să întrebe de ce erorile respective nu au fost depistate la etapa promulgării?”, se întreabă juristul.

Replici tăioase pe legea Amnistiei au avut loc și la ședința de vineri a Parlamentului. Deputatul PSRM Grigore Novac a declarat că deputații PAS „au dat cu nasul în greblă”, după ce au votat proiectul, iar acesta a dus la consecințe grave pentru societate - eliberarea criminalilor din detenție. La rândul său, deputatul PAS Igor Chiriac a intervenit și a propus „să fie identificate mecanismele cu care se va putea opera, pentru ca lucrurile care s-au întâmplat să nu se mai întâmple pe viitor”. „Nu umblați cu minciunica, că eu vă prind repede”, i-a răspuns socialistul.

În același context, deputata PAS Ana Racu, juristă de profesie, le-a cerut parlamentarilor din opoziție să nu „exagereze și catastrofizeze”, atunci când comentează scandalul iscat după ce s-a aflat că mai mulți condamnați pe viață, inclusiv pentru omoruri la comandă, au fost eliberați din penitenciare, în baza unei legi aprobate de partidul de guvernământ. „Indiferent că iese un interlop sau altul, avem un război în coaste, îți poate cădea o dronă în cap, nu mai catastrofizați”, a spus Racu.

Unul dintre cei eliberați a fost Alexandr Sinigur, condamnat în anul 2006 la detenție pe viață. La scurt timp, după ce societatea s-a scandalizat de aceste decizii, „Sinii” a fost reținut într-un alt dosar, în care figurează ca bănuit de comiterea unui omor.

Fosta președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, a explicat că în 2008, PCRM a modificat Codul Penal, astfel încât pedeapsa pentru infracțiunile săvârșite de Alexandr Sinigur a fost redusă.

Fostul Procuror General, Alexandr Stoianoglo, s-a arătat indignat de decizie. „După grațierea traficanților de droguri, guvernarea a făcut pasul următor și a deschis ușa Penitenciarului Nr.17 și pentru interlopii condamnați pe viață. Pe ce temei și cine va răspunde dacă acesta recidivează”, a scris Stoianoglo.

Și fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a venit cu un comentariu. „A fost necesar Parlamentul să reducă pedeapsa pentru unele infracțiuni grave și deosebit de grave de corupție în 2024?”, a scris acesta pe rețele.

Și sentința lui Denis Russu, unul dintre condamnații în dosarul privind atacul armat asupra încasatorilor de la magazinul „Metro”, din mai 2014, a fost revizuită de instanță.

Iurie Radulov, cunoscut în lumea interlopă ca „Babior”, condamnat la detenție pe viață pentru 10 crime la comandă și 11 tentative de omor, a părăsit teritoriul Republicii Moldova, după ce a fost eliberat recent din pușcărie.

Deputata PAS, Olesea Stamate, a dezmințit informațiile că tatăl său, Coval Vladimir, a fost avocatul lui Radulov Iurie. Ea a precizat că tatăl său într-adevăr l-a reprezentat pe criminal în solicitarea privind aplicarea amnistiei, care însă a fost refuzată, atât de prima instanță, cât și de instanța de apel, iar ultimul și-a schimbat apărătorul: „Orice interes personal al meu sau al apropiaților mei în acest subiect este doar o următoare bârfă, aruncată în spațiul public ca să mă discrediteze.”

În total, 24 de condamnați pe viață s-au ales cu sentința revizuită, dintre care 9 au fost eliberați, în 2024 și 2025.

Fostul ministru al Justiției, Alexandru Tănase, ex-președinte al Curții Constituționale, afirmă că „legea Amnistiei nu neapărat este cea care a deschis porțile penitenciarului, iar legile anterioare cu privire la amnistie conțineau prevederi identice”. Declarațiile au fost făcute în contextul scandalului iscat în spațiul public, după ce mai multe persoane condamnate pe viață au fost eliberate din detenție.„Amendamentele Olesei Stamate nu au deschis nimănui nicio portiță. În general, nu există nimic nou aici. Ceea ce s-a întâmplat surprinzător, este modul cum s-a pus în aplicare această lege, nu textul legii este problematic”, a declarat Tănase, menționând că acesta nu a înțeles necesitatea scandalului care s-a iscat.