Parlamentul va mai denunța patru acorduri încheiate pe platforma CSI
Parlamentul va examina denunțarea unor acorduri încheiate pe platforma Comunității Statelor Independente (CSI). La ședința de astăzi, membrii Comisiei politică externă și integrare europeană au aprobat rapoartele la patru proiecte de lege care prevăd acest lucru.
Respectiv, se propune denunțarea, la propunereaMinisterului Apărării, a Acordului dintre statele membre al Comunității Statelor Independente referitor la Forțele Armate Strategice, încheiat la Minsk la data de 30 decembrie 1991. În nota informativă a documentului se menționează că denunțarea acestui Acord nu implică vreun risc, întrucât, în 1993, Republica Moldova a aderat la Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare, care reprezintă o bază esențială pentru urmărirea dezarmării nucleare. Până în prezent, 191 de țări au aderat la acest Tratat, inclusiv cele cinci state dotate cu arme nucleare. Mai mult, din punct de vedere al dreptului internațional, Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare are prioritate, fiind promovat în cadrul ONU.
De asemenea, Ministerul Apărării a mai propus denunțarea Acordului Consiliului Șefilor de state-membre ale Comunității Statelor Independente cu privire la Forțele Armate și Trupele de Grăniceri, încheiat la Minsk, la 30 decembrie 2023. Potrivit autorităților, utilitatea acestui Acord nu mai este actuală și nu au fost identificate consecințe politice negative care ar putea să apară în urma denunțării acestui Acord, întrucât țara noastră participă la sistemul de securitate al Națiunilor Unite.
Parlamentul va mai denunța Acordul privind crearea Comisiei consultative comune în problemele dezarmării, încheiat la Bișkek, la 9 octombrie 1992. Ministerul Apărării stipulează în nota informativă a proiectului de lege că acest Acord nu mai este oportun, întrucât din start, Parlamentul Republicii Moldova l-a ratificat cu anumite rezerve.
La ședința plenară, deputații vor mai examinadenunțarea Statutului Institutului Unificat de Cercetări Nucleare. Scopul inițial al Institutului Unificat de Cercetări Nucleare (IUCN) era asigurarea desfășurării cercetărilor teoretice și experimentale în domeniul fizicii nucleare de către oamenii de știință a statelor membre. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, interesul instituțiilor de cercetare pentru efectuarea lucrărilor la IUCN s-a diminuat. De exemplu, în anul 2023, institutele de cercetare și universitățile au delegat trei cercetători. În schimb, cotizația de membru pe care o achitat-o țara noastră în 2023 a fost de 185 500 de dolari.
Proiectele de lege privind denunțarea acestor patru acorduri vor fi propuse spre examinare în prima lectură în plenul Parlamentului.
(VIDEO) Scandal în Parlament: Costiuc și Carp și-au dorit unul altuia pușcărie. „Musca se învârte în jurul unei cușme”
Lilian Carp și Vasile Costiuc au făcut un schimb acid de replici în Parlament și, într-un final, și-au dorit unul celuilalt răspundere penală pentru presupuse ilegalități. Totul a început cu întrebarea adresată de Costiuc referitor la un dosar mai vechi, în care este vizat.
Ion Ceban propune organizarea unui referendum privind reforma administrației publice locale. Proiectul a fost depus în Parlament
Lideru (MAN), Ion Ceban, a depus în Parlament un proiect de hotărâre privind organizarea unui referendum republican consultativ pe tema reformei administrației publice locale. Potrivit inițiativei legislative, referendumul ar urma să aibă loc la 27 septembrie 2026.
(VIDEO) Aliona Drăgănel: Reforma „Restart”, în domeniul Asistenței Sociale, a transferat responsabilități către Chișinău fără acoperire financiară
Șefa interimară a Direcției generale asistență medicală și socială, Aliona Drăgănel, a declarat că reforma sistemului de asistență socială „Restart” a pus o presiune financiară suplimentară asupra municipiului Chișinău, prin delegarea unor competențe fără resursele necesare pentru exercitarea acestora.