Parlamentul a mai denunțat trei acorduri încheiate pe platforma CSI
Parlamentul a denunțat alte trei acorduri încheiate pe platforma Comunității Statelor Independente (CSI). Deputații au votat, în prima și a doua lectură, trei proiecte de lege care presupun acest lucru. Astfel, a fost denunțat Acordul cu privire la colaborarea în domeniul protecției muncii, Acordul cu privire la susținerea și dezvoltarea micului antreprenoriat cu statele membre ale CSI și Acordul privind promovarea politicii concordate în domeniul standardizării, metrologiei și certificării.
Potrivit Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Acordul cu privire la susținerea și dezvoltarea micului antreprenoriat cu statele membre ale CSI conține prevederi care pot fi considerate impedimente în contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană și implementării Programului de Asociere RM-UE 2021 – 2027.
Totodată, Acordul cu privire la colaborarea în domeniul protecției muncii este inoportun, întrucât, în ultimii ani, Republica Moldova a ratificat o serie de convenții în domeniu, care stau la baza cadrului normativ în domeniul protecției muncii. Prin urmare, decade necesitatea elaborării unor acte normative aplicabile doar în țările CSI. Mai mult, odată cu semnarea Acordului de asociere RM-UE, țara noastră s-a angajat să transpună un șir de directive UE în domeniul securității și sănătății în muncă.
Legislativul a mai votat denunțarea Acordului privind promovarea politicii concordate în domeniul standardizării, metrologiei și certificării, semnat la Moscova la 13 martie 1992, și a Protocolului privind introducerea completărilor și modificărilor în Acordul privind promovarea politicii concordate în domeniul standardizării, metrologiei și certificării, semnat la Moscova la 20 iunie 2000. Republica Moldova colaborează cu statele CSI pe platforme complementare, precum Acordul privind zona de comerț liber în cadrul CSI, care prevede colaborarea statelor membre în domeniul vizat în cadrul Consiliului Euro-Asiatic de Standardizare, metrologie și certificare (EASC). În calitate de membru cu drepturi depline al EASC, țara noastră achită anual cotizații în valoare de 14 000 dolari SUA în Fondul Consiliului Euro-Asiatic de Standardizare, deși colaborarea țării noastre în cadrul EASC este una modestă.
Totodată, Republica Moldova a demarat măsurile necesare pentru a asigura în mod progresiv conformitatea politicii interne cu obiectivele UE în materie de reglementări tehnice, standarde, metrologie, acreditare, evaluarea conformității și sistemul de supraveghere a pieței. Prin urmare, sistemul implementat de țara noastră în domeniul infrastructurii calității diferă esențial de sistemele țărilor CSI. În acest sens, potrivit Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, majoritatea acordurilor semnate pentru recunoașterea activităților de metrologie, standardizare, acreditare, precum și a certificatelor eliberate pentru produsele fabricate în țările membre CSI nu au aplicabilitate în Republica Moldova.
Șeful Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari, demisionează în urma scandalului MoldATSA
Roman Cojuhari, directorul general al Agenției Proprietății Publice (APP), și-a anunțat demisia. Decizia vine după scandalul de la compania MoldATSA.
Ministrul Perciun: „Cazul MoldATSA este o eroare sistemică – Este nevoie de asumare și corecții în lanț la nivelul instituțiilor statului”
Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a calificat situația de la întreprinderea MoldATSA drept o „eroare sistemică” și un eșec al mecanismelor de control instituțional, subliniind necesitatea asumării responsabilității la mai multe niveluri ale administrației publice.
Partidul Nostru a înregistrat un proiect pentru extinderea anchetei parlamentare privind escrocheriile telefonice și financiare. Renato Usatîi insistă să fie audiat pentru a prezenta date suplimentare
Partidul Nostru a înregistrat un proiect de hotărâre prin care solicită extinderea termenului de activitate a Comisiei de anchetă pentru examinarea fenomenului escrocheriilor telefonice, financiare și digitale de la 30 la 60 de zile.