Ilham Aliev, în vârstă de 62 de ani, care a moştenit puterea la decesul tatălui său, în 2003, a obţinut 92,1% dintre voturile exprimate în acest scrutin - la care opoziţia nu a luat parte -, după numărarea a mai bine de jumătate dintre voturi.

Mii de susţinători ai preşedintelui au sărbătorit victoria miercuri seara în stradă, la Baku.

Prezenţa la urne a fost de 67,7%, a anunţat într-o conferinţă de presă preşedintele Comisiei Electotrale Centrale, Mazakhir Panakhov.

Alegătorii aveau de ales între şapte candidaţi, inclusiv Aliev.

Însă niciunul dintre aceştia nu reprezenta o alternativă, iar ”toţi l-au susţinut pe preşedinte în trecutul apropiat”, notează Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Unii dintre ei chiar l-au lăudat în campanie pe Ilham Aliev, care şi-a ”respectat toate promisiunile”.

Adevăratele partide de opoziţie - laminate de ani de represiune - au boicotat acest scrutin pe care l-au catalogat drept o ”farsă”, la fel ca în alegerile prezidenţiale din 2018.

”VIS” ÎMPLINIT

Ilahm Aliev îşi exploatează victoria militară împotriva separatiştilor armeni din encalava separatistă azeră Nagorno Karabah în septe,brie 2023, care a pus capăt unei perioade de 30 de ani de secesionism marcat de două războaie.

Cel mai puternic om de la Baku se poate lăuda astfel cu faptul că şi-a ”reunificat” ţara, o misiune pe care şia stabilit-o.

Într-un gest simbolic, Aliev şi familia sa au votat la Khankendi - principalul oraş din Nagorno Karabah, denumit Stepanakert de către armeni.

Secţii de vot azere au fost deschide în enclavă - pentru prima oară de la căderea URSS -, ceea ce a conferit acestui vot un caracter ”istoric”, s-a felicitat preşedintele Comisiei Electorale.

Într-o secţie de votare de la Baku, o pensionară, Şatalia Abasova, în vârstă de 68 de ani, a declarat că a votat cu preşedintele în exerciţiu pentru că el ne-a ”împlinit visul şi a eliberat teritoriile ocupate”.

În ianuarie, Ilham Aliev anunţa că a convocat aceste alegeri - anticipate -, prevăzute iniţial în 2025, pentru a sărbători începutul unei ”noi ere” după succesul operaţiunii militare.

”Ştiu că mulţi vor vota azi (miercuri) în ţară cu Aliev, pentru că a eliberat (Nagorno) Karabah. Îi sunt recunoscător pentru asta, dar există probleme fundamentale în ţară care nu sunt rezolvate”, declara alt locuitor din capitală, Ismet Baguirov.

Un specialist în tehnologii ale informaţiei în vârstă de 32 de ani, el spune că a decis să nu voteze, ”pentru că nu există candidaţi alternativi” lui Ilham Aliev.

Un analist politic, Ghia Nodia, declară că nu exista ”niciun suspans politic în aceste alegeri, fără cea mai mică urmă de competiţie”.

Ilham Aliev colecţionează scoruri zdrobitoare - 86% dintre voturile exprimate în 2018 sau aproape 89% în 2008, recordul său.

Aceste scrutine sunt denunţate întotdeauna de către observatori internţaionali.

În 2018, observatorii OSCE au raportat ”nereguli grave”.

Azerbaidjanul, o fostă republică sovietică cu aproximativ zece milioane de locuitori, este un obişnuit al ultimelor locuri în clasamentele asociaţiilor de apărarea drepturilor omului.

Organizaţia americană de promovarea democraţiei Freedom House clasează Azerbaidjanul între ”cei mai răi dintre cei răi” în privinţa libertăţilor civile.

ONG-uri denunţă reprimarea opoziţiei, aplicarea torturii în închisori şi arestări arbitrare, acuzaţii respinse de către autorităţi.

În ultimele luni, aproximativ zece jurnalişti au fost arestaţi în dosare judiciare pe care susţinători de-ai lor le denunţă drept fabricate piesă cu piesă.

Ilham Aliev este acuzat totodată de faptul că profită de bogăţia în hidrocarburi a Azerbaidjanul pentru a-şi îmbogăţi clanul, acuzaţii pe care le contestă.

El şi-a numit soţia, Mehriban Alieva,vicepreşedintă, iar fiul lor ar putea să-i succeadă la putere într-o bună zi.

sursa: news.ro