SBU a respins imediat solicitarea Rusiei ca fiind "inutilă" şi a declarat că ministerul rus a "uitat" că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, face obiectul unui mandat de arestare internaţional.

Un comunicat al ministerului rus enumeră incidentele violente care au avut loc în Rusia de când forţele Kremlinului au invadat Ucraina în februarie 2022, inclusiv atentatele cu bombă care au ucis-o pe fiica unui naţionalist proeminent şi pe un blogger de război, precum şi un alt incident în care un scriitor a fost grav rănit.

Ministerul a precizat că investigarea acestor incidente a arătat că "urmele acestor infracţiuni duc în Ucraina".

"Rusia a transmis autorităţilor ucrainene cererile sale ... pentru arestarea şi extrădarea imediată a tuturor celor care au legătură cu respectivele acte teroriste", se arată în comunicat.

Comunicatul ministerului precizează că printre cei care trebuie predaţi se numără şeful SBU, Vasyl Maliuk, care a recunoscut că serviciul său a fost în spatele atacurilor asupra podului care leagă Crimeea de Rusia continentală.

"Partea rusă cere ca regimul de la Kiev să înceteze imediat orice sprijin pentru activitatea teroristă, să extrădeze părţile vinovate şi să despăgubească victimele pentru daunele suferite", se arată în comunicat.

"Încălcarea de către Ucraina a obligaţiilor sale în cadrul convenţiilor antiteroriste va duce la tragerea la răspundere a acesteia în termeni juridici internaţionali".

Comunicatul a făcut referire şi la atacul sângeros de la o sală de concerte din afara Moscovei, în care au murit 144 de persoane.

Statul Islamic a revendicat responsabilitatea pentru atac, iar oficialii americani au declarat că au informaţii care arată că acesta a fost comis de ramura afgană a reţelei, Statul Islamic Khorasan, sau ISIS-K.

Anchetatorii ruşi au declarat săptămâna trecută că au găsit dovezi că atacatorii din sala de concerte au avut legături cu "naţionaliştii ucraineni". Kievul neagă orice legătură cu atacul.

news.ro