Veniturile populației

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației în medie pe lună au constituit 5283,8 lei pe o persoană (Tabelul 1 din Anexă). În termeni reali (cu ajustarea la indicele mediu anual al prețurilor de consum)² veniturile populației au înregistrat o majorare cu 2,7% fața de anul 2023.

Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populației, cu o pondere de 55,8% în veniturile totale, înregistrând o creștere cu 3,3 puncte procentuale față de anul 2023.

De asemenea, o pondere importantă în veniturile disponibile medii lunare ale populației o dețin în continuare prestațiile sociale, care au constituit 20,9%, sau cu 0,2 puncte procentuale mai mult față de anul 2023.

Activitățile pe cont propriu au contribuit la formarea veniturilor cu o pondere de 10,1% din veniturile medii lunare ale unei persoane. Veniturile din activitatea individuală agricolă reprezintă 5,2% din totalul veniturilor disponibile, 4,9% revenind veniturilor obținute din activitatea individuală non-agricolă.

Transferurile bănești din afara țării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, în anul 2024 acestea au reprezentat 10,2% în veniturile totale sau cu 0,9 puncte procentuale mai puțin comparativ cu anul 2023.

În funcție de mediul de reședință, se constată că, veniturile populației din mediul urban au fost în medie cu 2536,8 lei, sau de 1,6 ori mai mari, comparativ cu veniturile populației din mediul rural.

Principalele surse de venit pentru populația din mediul urban au fost activitatea salarială, care a asigurat veniturile populației în proporție de 65,0%, și prestațiile sociale – 17,4%.

Pentru gospodăriile din mediul rural, la fel ca și din cel urban, cea mai importantă sursă de venit este activitatea salarială – 44,4% din total venituri, iar ponderea acesteia este cu 20,6 puncte procentuale mai mică în mediul rural decât în urban. Totodată, veniturile obținute din activitatea individuală agricolă au asigurat 11,1% din totalul veniturilor disponibile ale gospodăriilor din mediul rural.

Gospodăriile din mediul rural sunt mai dependente de transferurile din afara țării, în comparație cu cele urbane, ponderea acestor venituri fiind de 12,8% față de 8,1% în cazul populației din mediul urban (Tabelele 2-3 din Anexă). În afară de aceasta, pentru populația rurală este caracteristică și o contribuție mai mare a prestațiilor sociale – 25,2% în total venituri, sau cu 7,8 puncte procentuale mai mult decât în mediul urban.

Mărimea medie a veniturilor pe o persoană este determinată de mai mulți factori, unul important fiind componența gospodăriei. Astfel, veniturile ce revin în medie unei persoane din gospodări se diminuează pe măsura majorării numărului de membri în gospodărie. Gospodăriile formate dintr-o singură persoană au dispus de venituri pe persoană de 1,8 ori mai mari comparativ cu cele constituite din 5 persoane și mai multe. În valori absolute aceste extreme au înregistrat, în medie, valori de 6190,6 lei pe o persoană pentru gospodăriile constituite dintr-o singură persoană și 3367,7 lei pe o persoană – pentru gospodăriile cu 5 membri și mai mulți. Totodată, ponderea veniturilor din activitatea salarială este maximală în cazul gospodăriilor formate din 3 persoane.

În ceea ce privește gospodăriile cu copii, veniturile salariale dețin o pondere mai mică în cazul celor cu 3 copii și mai mulți.

Veniturile disponibile ale populației în proporție de 94,8% sunt constituite din surse bănești, iar 5,2% reprezintă veniturile în natură. În valori absolute, veniturile bănești au însumat 5010,1 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 273,7 lei (Tabelul 1 din Anexă). Ponderea veniturilor bănești este mai semnificativă pentru mediul urban (97,6%), iar în cazul populației rurale contribuția acestora este de 91,3%.

Evoluția trimestrială a veniturilor populației a înregistrat, în general, tendințe de creștere pe parcursul anului 2024, excepție fiind trimestrul II, în care veniturile au înregistrat cea mai mică valoare – 5031,6 lei, iar cele mai mari venituri s-au înregistrat în trimestrul IV – 5630,8 lei. Luând în considerare nivelul inflației pe parcursul anului, constatăm că, în termeni reali, veniturile în trimestrul IV au crescut față de trimestrul I cu 5,8%. Contribuția activităților salariale a înregistrat un trend fluctuant pe parcursul anului, cele mai mari valori fiind înregistrate în trimestrele I și III – câte 57,3%, iar cea mai mică în trimestrul II – 54,0%.

Cheltuielile populației

În anul 2024, cheltuielile de consum ale populației în medie pe lună au constituit 4407,0 lei pe o persoană (Tabelul 4 din Anexă). În termeni reali (cu ajustarea la indicele mediu anual al prețurilor de consum), populația a cheltuit în medie cu 0,9% mai puțin comparativ cu anul 2023.

Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, plățile pentru locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2%, procurarea de îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%. Celelalte cheltuieli au fost direcționate pentru achitarea serviciilor de transport (7,6%), mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (5,4%), sănătate (4,5%), telecomunicație (3,9%), etc.

Comparativ cu anul 2023, ponderea cheltuielilor pentru transport s-a majorat cu 0,6 puncte procentuale, ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare și băuturi nealcoolice, băuturi alcoolice și tutun – cu câte 0,2 puncte procentuale.

În același timp, s-a diminuat ponderea cheltuielilor pentru locuință, apă, electricitate și gaze, cu 0,4 puncte procentuale, precum și ponderea cheltuielilor pentru telecomunicație – cu 0,4 puncte procentuale (Figura 4).

În funcție de mediul de reședință, se constată că, cheltuielile de consum ale gospodăriilor casnice din mediul urban constituie 5611,6 lei și sunt cu 2132,6 lei sau de 1,6 ori mai mari față de cheltuielile populației din mediul rural (Tabelele 5-6 din Anexă).

Pentru produse alimentare, populația din mediul urban a cheltuit în medie 34,4% din cheltuielile lunare de consum, iar populația din mediul rural – 46,6%. Gospodăriile din urbe au cheltuit mai mult pentru: transport (9,9% față de 4,8% în mediul rural), îmbrăcăminte și încălțăminte (7,8% față de 7,5%), sănătate (5,7% față de 3,1%), servicii ale restaurantelor și hotelurilor (4,9% față de 0,7%), recreere și cultură (4,7% față de 1,1%), educație (1,9% față de 0,6%). Totodată, comparativ cu populația din mediul urban, în cazul populației rurale o pondere mai mare în structură o dețin cheltuielile pentru: locuință, apă, electricitate și gaze (19,2% față de 15,6% în mediul urban), mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (5,9% față de 5,0%), telecomunicație (4,5% față de 3,4%) (Figura 5).

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor sunt puternic marcate și de mărimea gospodăriei. Dacă în cazul gospodăriilor cu o singură persoană cheltuielile medii lunare pe o persoană au însumat 5140,9 lei, atunci pentru cele constituite din 5 și mai multe persoane aceste cheltuieli au fost de 1,8 ori mai mici (2893,2 lei). Aceeași situație se înregistrează și în cazul gospodăriilor cu copii: o gospodărie cu un singur copil în întreținere cheltuie, în medie pe o persoană, de 1,7 ori mai mult decât o gospodărie cu 3 copii și mai mulți (Figura 6).

Cheltuielile bănești predomină în structura cheltuielilor totale de consum ale populației, reprezentând 93,9%, cheltuielilor în natură revenindu-le 6,1%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură au constituit 2,7% din total cheltuieli de consum și, de regulă, reprezintă consumul produselor alimentare primite gratis din afara gospodăriei (de la rude, ajutor social, etc.). În gospodăriile rurale cheltuielile în natură sunt mai semnificative (10,3%), dat fiind acoperirea necesarului de consum alimentar din contul produselor obținute, în mare parte, din activitatea agricolă, precum și primite gratis din afara gospodăriei (Tabelele 5-6 din Anexă).

Evoluţia trimestrială a cheltuielilor de consum este determinată de evoluţia veniturilor populaţiei. Astfel, populaţia a cheltuit relativ puţin în trimestrul I – 4144,8 lei, iar mai mult în trimestrul IV – 4712,5 lei. Ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare a înregistrat tendinţe descendente pe parcursul anului de la 41,3% în trimestrul I, până la 37,8% în trimestrul IV (Figura 7).

Ponderea populației cu cheltuielile gospodăriilor pentru sănătate mai mari de 10% în total cheltuieli ale gospodăriilor (indicator ODD 3.8.2.a ) a constituit 10,8%, sau cu 0,2 puncte procentuale mai mult comparativ cu anul 2023. În urbe valoarea acestui indicator a constituit 15,5% și 7,2% în mediul rural. Totodată, ponderea populației cu cheltuielile lunare pentru întreținerea locuinței care depășesc 30% din veniturile disponibile lunare ale gospodăriei (indicator ODD 11.1.1.a ) a constituit 11,4% (13,6% în anul 2023), înregistrând 10,0% în mediul urban și 12,5% în mediul rural (Figura 8).