„Vom favoriza acele națiuni care au demonstrat atât capacitatea, cât și dorința de a se ajuta singure și ne vom direcționa resursele în domenii în care acestea pot avea efect multiplicator și pot accelera un sector privat durabil, inclusiv companii americane, și investiții globale”, a menționat Marco Rubio, scrie IPN citând Reuters.

Administrația Trump, la scurt timp după preluarea mandatului, a înghețat și apoi a redus miliarde de dolari din ajutorul extern, argumentând decizia că dorește să se asigure ca banii contribuabililor americani merg doar către programe care sunt aliniate cu politicile „America First” ale lui Donald Trump.

Măsurile au dus la concedierea a mii de angajați și contractori ai acesteia. Acest lucru a pus în pericol furnizarea de alimente și ajutor medical care salvează vieți și a aruncat în haos operațiunile globale de ajutor umanitar.

Conform unui studiu publicat de revista medicală The Lancet, reducerile drastice ale finanțării USAID și desființarea acesteia ar putea duce la peste 14 milioane de decese suplimentare până în anul 2030.

Experții și activiștii în domeniul drepturilor omului au avertizat împotriva reducerilor. Finanțarea USAID a jucat un rol crucial în îmbunătățirea sănătății globale, fiind direcționată în principal către țările cu venituri mici și medii, în special către națiunile africane, conform studiului.

USAID a fost înființată în anul 1961 de către președintele de atunci John F. Kennedy, în timpul Războiului Rece, cu scopul de a coordona mai bine asistența externă, o platformă-cheie a politicii externe a SUA în contracararea influenței sovietice.

Washingtonul a fost cel mai mare donator de ajutor umanitar din lume, reprezentând cel puțin 38% din totalul contribuțiilor înregistrate de ONU. În 2024 a debursat 61 de miliarde de dolari în asistență externă, puțin peste jumătate din această sumă prin intermediul USAID, conform datelor guvernamentale SUA.